Editura Nemira, 2009

Colecţia Suspans

Seria Turnul Întunecat, volumul 2

Traducere de Mircea Pricăjan

După ce am citit primul volum din Pistolarul mă aşteptam ca al doilea să fie o continuare firească, însă King nu s-a mulţumit să ne spună povestea în continuare, a ales să o îmbogăţească, aşa că acest al doilea volum se apropie mai mult de stilul obişnuit al scriitorului, apar personaje noi, complexe, fiecare are o motivaţie proprie şi o întregă istorie în spate. Finalitate nu are nici această parte, aşadar nu este vorba de atingerea vreunui punct vizat, ci doar de parcurgerea unei bucăţi dintr-un drum mult mai lung, nu ştim de ce era important ca Pistolarul să-şi aleagă însoţitori şi nici în privinţa Turnului Întunecat nu primim lămuriri, dar eu cred că nici nu trebuie să căutam aşa ceva în această parte. Poate aş fi fost dezamăgit şi eu, cum am citit că au fost unii, dacă aş fi căutat înţelesuri profunde sau istorii finalizate, dar cum m-am detaşat la timp de orice astfel de pretenţii şi m-am mulţumit cu cititul cărţii pentru a-l urmări  pe Roland în calătoria sa, pot spune că Alegerea Celor Trei m-a mulţumit chiar mai mult decât Pistolarul. Această parte are un plus de viaţă, un plus de acţiune, conţine în cadrul poveştii generale şi trei povestiri scurte dintre care primele două se încheie previzibil, dar reuşesc în ciuda acestui amănunt să ţină atenţia trează, pe când ultima este exact opusul lor, întâmplările povestite sunt previzibile iar finalul surprinzător.

Cum Stephen King a declarat că saga Turnul Întunecat a fost scrierea care l-a bântuit timp de treizeci de ani, am citit cartea urmărind eventualele amănunte care să se fi regăsit şi în alte scrieri, dar cred că şi fără să le caut mi-ar fi sărit în ochi similitudinile foarte mari dintre lumea lui Roland, o lume aflată undeva într-un spaţiu şi timp paralele cu ale noastre şi cele din Povestea lui Lisey, Casa întunericului şi Talismanul. Într-un pasaj King aminteşte de o întâlnire a Pistolarului cu un personaj celebru din Apocalipsul, aşa că încep şi eu să cred că în Turnul Întunecat vor fi prezente cam toate ideile, temele şi personajele principale din celelate cărţi, de care a-mi aminti este doar o plăcere în plus.

Nu pot să închei fără să-l felicit pe Mircea pentru traducerea excelentă, el nu doar transpune cuvinte din engleză în română ci simte cartea, o trăieşte şi redă în traducerea oferită şi atmosfera cărţii, senzaţiile născute de textul original şi reuşeşte să găsească un mod de a sugera până şi sensul jocurilor de cuvinte folosite de King, iar asta se simte. Ceea ce reuşeşte el să facă este de-a dreptul admirabil, crează o variantă românească astfel încât aceasta să fie de aceaşi valoare cu originalul, dovedind că nu-şi foloseşte doar mintea când lucreză ci si sufletul. Să ne traieşti Mircea şi să ne mai oferi astfel de traduceri de calitate.

Balin Feri