by Alexandar Ziljak | Jul 13, 2012 | Proza
Hai să privim lucrurile aşa cum sunt: am ascultat de neamţul cel nepotrivit, iar din cauza asta trăim acum sub luna roşie. – Amiralul Robert A. Heinlein, 17 aprilie 1961 Să-i spunem Cetăţeanul K omului care stătea la intrarea în Departamentul Energiei. Se...
by Alexandar Ziljak | Feb 10, 2012 | Proza
Pe strada îngustă şi abruptă, dalele răsunau sub paşii lui Elsbet. Casele vechi, gârbovite, îi dădeau fetei senzaţia că stau să cadă şi s-o îngroape sub ele. Zidurile înalte, ascunse sub iederă şi alte surate agăţătoare, fereau curţile de ochi indiscreţi, iar...
by Alexandar Ziljak | Nov 22, 2011 | Proza
— Te plătesc bine. — Ţi-am spus, nu mă mai ocup de-aşa ceva. Ia-l pe Cannhauser. — Pe tine te vreau, nu pe Cannhauser. — Dar ce-ai cu el? Clienţii lui se întorc teferi şi nevătămaţi şi încărcaţi de trofee. — Da, dar tu eşti cel mai bun. Praunsperger mă cercetează...
by Alexandar Ziljak | Jan 5, 2011 | Proza
Poate că m-am descotorosit de ei. Nu-i mai simt respirându-mi în ceafă. Întorc capul, dar nu-i văd în mulţime. Piaţa geme de lume. Îmi fac loc cu coatele prin oceanul de trupuri mânate de şuvoiul de teamă. Pretutindeni, conversaţii, râsete, ţipete. E vremea cinei şi...
by Alexandar Ziljak | Nov 24, 2010 | Proza
Trebuie să aflaţi că acum mulţi, foarte mulţi ani, trăia un Prinţ foarte puternic. Avea multă îndemânare, curaj şi vrednicie. A cucerit Statele Războinice şi le-a adus legi şi bani, i-a învăţat arta măsuratului şi-a scrisului. Îl chema Ch’in Shih Huang Ti şi toţi...
