Într-o sală impunătoare, cu gresie de culoarea nisipului, străjuită de coloane ionice, Sala Mare a Institutului Cultural Român din București, a avut loc sâmbătă, 15 noiembrie 2014, cea de-a cincea ediție a colocviului național Ion Hobana dedicat exegezei și criticii literare în domeniul imaginarului.
Această întâlnire a avut ca temă „Europa SF: locul ficțiunii speculative românești în domeniul imaginarului continental” și a fost organizată de Societatea
Română de Science Fiction & Fantasy, Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român și Ministerul Culturii.
Programul a constat în sesiunea de comunicări, referate și discuții și decernarea Premiilor Naționale Hobana pe anul 2014.
Sesiunea de comunicări a fost deschisă de către domnul Horia Gârbea (președintele Filialei de Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România), în calitate de amfitrion al acestui eveniment, urmat de către domnul Cristian Tamaș care a dat glas citirii a două eseuri ale domnului Mircea Opriță, ce nu a putut ajunge la București pentru a participa la aceasta ediție.
Primul eseu al domnului Mircea Opriță, „Un mod european al anticipației”, este o lucidă și cuprinzătoare analiză și sinteză a identității, specificității și originalității SF-ului european, o pledoarie pentru continuarea direcției naționale, singura capabilă de „explorări autentice și originale, finalizabile în rezultate relevant estetice”, în cadrul simfoniei polifonice a SF-ului european.
Celalalt referat al domnului Opriță, intitulat „De ce scriu despre SF-ul românesc” este o emoționantă mărturisire de credință, un mișcător și vibrant omagiu adus culturii românești, în cadrul căreia anticipația și-a găsit un fertil loc de afirmare.
Următorul referent a fost scriitorul Marian Truță cu eseul „Un continent necunoscut”, relevând faptul că deși trăim într-o Europă unită am ajuns să nu cunoaștem prea multe despre literatura SF europeană, cu excepția celei a Marii Britanii, prea puțin a Franței și cam atât. „Bătrânul continent” are mari lacune în promovarea proprii literaturi SF care există atât în Europa de vest, cât și în cea de est, de nord și de sud.
Din nefericire, noi toți europenii ne raportăm prea mult la literaturile americane și britanice, ignorând în bună măsură marile culturi și literaturi euro-continentale cu tradiții de secole, precum cea franceză, germană, spaniolă, italiană, rusă, etc. Să nu uitam că frații noștri latini, Franța, Italia, Spania, Portugalia (descendenți ca și noi din trupul și spiritul Romei) au avut și au contribuții majore la comuna cultură și civilizație europeană, că fiecare din națiunile europene și-a adus aportul la amplul concert polifonic al Europei unite.
Scriitorul Cristian Mihail Teodorescu nici el nu a putut din păcate participa la colocviu, încât și de data aceasta domnul Cristian Tamaș a salvat situația și a citit fragmente (din cauza timpului scurt și a multitudinii de referate) din amplul articol al domnului Teodorescu, intitulat „Comunismul și teoria relativității”.
În sfârșit a venit momentul ca domnul Cristian Tamaș sa citească propriul eseu intitulat „(Al)chimia euharistiei” care punctează elementele de continuitate ale civilizației europene, plecând de la limba latină (prima limbă de comunicare inter-europeană, limba științei mondiale până în secolul XVIII, limba care a dat naștere și limbii române), într-o fascinantă călatorie de explorare a culturii și literaturii de pe continentul nostru, relevând și faptul că (re)fondatorii postbelici ai SF-ului românesc, domnii Ion Hobana, Vladimir Colin și Adrian Rogoz, au reorientat discret încă de la mijlocul anilor 60 anticipația românească spre SF-ul european, cu precădere spre cel din culturile înrudite, Franța și Italia (singura strategie viabilă și valabilă și atunci și acum), iar anii 90 și deceniile următoare au condus la direcționarea aproape în exclusivitate a SF-ului românesc spre SF&F-ul anglo-saxon, fetișizând doar o fațetă a unui fenomen cultural mondial. Cu rezultate sublime dar lipsind cu desăvârșire. Cel puțin pentru SF-ul românesc. Autoiluzionarea că AngloSFera ne va lua în seamă doar pentru traducerea și publicarea în românește a unor texte anglo-saxone este doar o himeră. Așa ceva este doar o operațiune comercială, ține de negoț, nu de schimburile culturale și dialogul inter-literar.
Criticul literar Cătălin Badea Gheracostea cu eseul „Fantastica românească în anul 2014” a făcut o analiză a literaturii fantastice românești contemporane pornind de la definiția dată de Jules Verne și ajungând până la fantasticul morbid-terifiant, așa numitul horror. Criticul a descris un număr de actuale patru soluții românești narative în domeniul imaginarului: 1. Cea mimetică (Ștefana Czeller) ; 2. Cea euristică (Liviu Radu) ; 3. Cea „realistă” (Flavius Ardelean) ; 4. Cea universalistă (Sebastian A. Corn, îndeosebi prin romanul „Ne vom întoarce în Muribecca”).
Criticul Radu Voinescu (președintele filialei de critică a Uniunii Scriitorilor din România) prin eseul domniei sale „Șansele unui fantasy-ului românesc”, a analizat literatura fantastică românescă în context european relevând faptul că literatura noastră are posibilitatea să se ridice la nivelul superior necesar afirmării internaționale.
Autorul Eugen Cadaru a prezentat eseul său „Realismul magic în literatura română (clasică)”, o amplă lucrare despre elementele de imaginar (magia și magicul ficțional) existente în literatura română încă din secolul al XIX-lea, cultura română aflându-se în strînsă legătură și comunicare cu literatura europeană.
Doamna Tina Petroiu (filolog) și-a început eseul „Mesaje de dincolo – imaginarul malefic din oglindă” ca pe istorisirea unui basm, descifrând semnificația simbolică a oglinzii în folclorul, mitologia și cultura diferitelor popoare.
Doctoranda Oana Bădaluță a făcut o analiză a filmelor ce utilizează personajul lui Bram Stoker (Dracula) în eseul „Cosmetizări fantasy ale personajului Dracula în noi viziuni regizorale americane”.
O sesiune de comunicări, interesantă, diversă, atractivă, reflectând opinii care converg către un consens, acela al relevanței și valorii estetice a fantasticii românești în Europa și în lume : da, avem locul nostru în cultura europeană, loc acordat nu din oficiu, pentru „încurajare”, ci ca rezultat al strădaniilor și contribuțiilor națiunii noastre la cultura europeană și mondială. Singura autentică șansă de promovare a fantasticii românești este în și prin Europa iar în lume ca parte a ficțiunii speculative europene.
Partea a doua a colocviului a constat în decernarea Premiilor Ion Hobana 2014, acordate celor mai bune cărți SF românești ale anului 2014, romanului „Ne vom întoarce în Muribecca” de Sebastian A. Corn și la egalitate, romanului SF „Vegetal” al scriitorilor Dănuț Ungureanu și Marian Truță, ambele volume fiind publicate în colecția Nautilus SF, a editurii Nemira, o importantă editură românească care are un rol definitoriu în susținerea și promovarea SF&F-ului românesc, atât prin lansarea colecției „Maeștrii SF-ului românesc”, al relansării revistei fanion a SF-ului românesc, Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice Anticipația și a Almanahului Anticipația, cât și prin sprijinul acordat SF-ului românesc actual.
A mai trecut un an, și la această ediție a colocviului au fost douăzeci de participanți. Ce să înțeleg de aici? Că lumea nu mai este interesată de cultură? Că alte priorități au monopolizat atenția românilor? Eu cred că nu este chiar așa, iar dovada va fi prezența mai amplă a cititorilor la Târgul de carte „Gaudeamus” care va avea loc săptămâna viitoare la Romexpo în perioada 19 – 23 noiembrie.
Și pentru că tot a venit vorba despre „Gaudeamus”, în cadrul acestui târg de carte vor avea loc și lansări ale unor noi volume românești, inclusiv de SF și F.
Nu de alta, dar unul dintre autorii acum premiați și anume Dănuț Ungureanu, va avea nu mai puțin de două cărți ce vor fi lansate, romanul „Însemnările damei de silicon” (editura Nemira) și „Urme de Sfinți” (editura Tritonic).
Și tot în decursul progrmului lansărilor Târgului Gaudeamus, să-i amintim și pe Eugen Cadaru care debutează editorial cu volumul „A 8-a zi în fiecare noapte”, în colecția Bendis (dedicată fantasticii românești și coordonată de Cătălin Badea Gheracostea) la editura Tracus Arte și pe domnii Mircea Opriță, cu „Sindromul Quijote”, Gheorghe Săsărman, cu „Varianta balcanică îmbunătățită”, Liviu Radu cu „Înfruntarea nemuritorilor”, noi volume SF și F românești, precum și Almanahul Anticipația 2015, toate aceste ultime titluri vor fi lansate de editura Nemira.
Și cum speranța „nu moare niciodată”, ca să-l cităm pe deja „clasicul în viață” și premiatul scriitor Marian Truță, sperăm ca la ediția viitoare a Colocviului Hobana vor participa mai mulți cititori și fani, mai mulți autori cu mai multe lucrări măcar tot atât de valoroase și care să dea juriului bătăi și mai mari de cap în alegerea câștigătorilor!
Dorim să mulțumim Ministerului Culturii pentru finanțarea Colocviului și Premiilor Hobana, Institutului Cultural Român pentru atât de amabila găzduire și Uniunii Scriitorilor din România pentru sprijinul acordat.
© Ilena Drop