Culegerea de povestiri a lui Marian Truță, „A doua venire” este recenzată de Marius Chivu („SF vs comunism”) în Dilema Veche nr.483/16-22 mai 2013 și Cătălin Badea Gheracostea în Observator Cultural numerele 669 și 670/aprilie 2013.
Marius Chivu, un atent și obiectiv cronicar al peisajului literar românesc dedică rubrica sa „Feedbook” din Dilema Veche nr.483/16-22 mai 2013, volumului de proză scurtă „A doua venire” de Marian Truță :
„Din zona SF-ului românesc, cel puțin din cît am reușit să acopăr eu, Marian Truță este scriitorul care-mi place cel mai mult.
A debutat în almanajul Anticipația 1986, a continuat și după ’90 să publice prin reviste de gen şi volume colective – volumul de debut, „Vremea renunțării”, apărînd abia în 2008 – a primit mai multe distincții de gen și în prezent este redactorul-șef al revistei Nautilus.
…
Sigur, tema este importantă și ea face savoarea cărții, dar ce apreciez eu la Marian Truță este stilistica foarte bună și arta compoziției ce denotă o buna cunoaștere a literaturii. Și nu cred că exagerez dacă spun că scriitorii din SF-ul românesc care știu cu adevărat și cum să scrie pot fi numărați pe degetele unei singure mîini. De aceea, nefiind neaparat un fan al SF-ului, pe Marian Truță îl citesc ca pe un bun povestitor și atît.
…
…și cred că aici – în atmosferă, în dialoguri și în monolog, în desfășurarea epicului – se vede cel mai bine talentul narativ al lui Marian Truță, un scriitor pe care-l recomand oricui, mai ales celor care au rețineri și prejudecăți legate de genul SF.” – Marius Chivu
© Marius Chivu & Dilema Veche
http://dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/sf-vs-comunism
Sub titlul Marian Truță este „un pericol extrem pentru orânduirea comunistă”, Cătălin Badea Gheracostea face o prezentare a volumului în două numere (669 și 670) ale revistei Observator Cultural.
„Un scriitor are nevoie de o bună stăpînire a tehnicilor narative și discursive pentru a face o obsesie proprie să aibă impact estetic, atunci cînd rezonanța emoțională, bazată pe comuniunea experienței de viață, îi lipsește cititorului său. După 1989, în aria ficțiunii speculative, foarte puțini sînt cei care au încercat și au reușit să se exprime folosind experiența ultimului deceniu de comunism românesc. Mihail Grămescu se întoarce la realism, descriind fandomul și parte din viața literară de atunci, în romanul Iritația.Timp mort al lui Cristian Tudor Popescu este scris ca un scenariu de film. Leonard Oprea, în Noi Domenii Interzise (aflată în pregătire la Tracus Arte), s-a refugiat în parabolic. Dănuț Ungureanu, în prozele cu personaje colective din spațiul urban, din ediția a doua a Marilyn Monroe pe o curbă deschisă scrie antitotalitar și universalist, mai degrabă decît anticomunist și românesc. Iar romanul faustic și de lumi paralele al lui Sergiu Someșan, Apocalipsa după Ceaușescu, apărut la sfîrșitul lui 2012, este, pînă la urmă, în primul rînd o satiră. Dintre cei debutați relativ recent, doar George Lazăr, și numai în prozele scurte din antologiile la care a fost invitat, exploatează comunismul românesc ca sursă literară – și nu este o coincidență, căci, măcar biologic dacă nu și po(i)etic, Lazăr este optzecist.
Cu alte cuvinte, pînă la apariția cărții A doua venire a lui Marian Truță, sf-ul românesc nu a exorcizat de-adevăratelea comunismul de tip ceaușist decît în texte disparate, de mai mică întindere, sau autorii de sf români au părăsit sf-ul pentru a scrie altfel la subiect.”
© Cătălin Badea Gheracostea & Observator Cultural
Articolele pot fi citite integral aici: http://www.observatorcultural.ro/*articleID_28499-articles_details.html și
http://www.observatorcultural.ro/*articleID_28530-articles_details.html
Având în vedere și recenziile favorabile scrise Cristian M. Teodorescu în Revista SRSFF, Liviu Radu în Revista Nautilus și Tudor Ciodcârlie în Revista Argos, plus altele la fel de favorabile pe diferite bloguri, se poate spune că volumul „A doua venire” este unul dintre cele mai bune volume de ficțiune speculativa care a apărut în România în ultimii ani.
Marius Chivu (născut în 1978), este critic literar, scriitor, traducător și jurnalist.
Absolvent al Facultății de Litere din cadrul Universității din București (2003), a semnat recenzii literare în numeroase publicații culturale (Dilema, Observator Cultural, 22, Cultura, Dilemateca etc.) și a realizat rubrici și emisiuni de televiziune (Antena 3, TVR 1, TVR Cultural).
A alcătuit, adnotat și prefațat mai multe antologii de proză scurtă din scriitori clasici și contemporani.
A participat cu proză scurtă și eseuri în numeroase antologii, precum „Arca lui Noe. De la neolitic la Coca-Cola” (coord. Irina Nicolau, Ed. Ars Docendi și Muzeul Țăranului Român, 2002), „Cartea cu bunici” – un proiect pe care l-a inițiat și coordonat (Humanitas, 2007), „Povestiri erotice românești” (coord. Magdalena Mărculescu, Ed. Trei, 2008), „Ion Budai-Deleanu – 250. Țiganiada azi” (coord. Irina Petraș, Ed. Casa Cărții de Știință, 2010), „Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete” (coord. Ioana Pârvulescu, Ed. Humanitas, 2012). Marius Chivu a tradus din literatura de limbă engleză (Lewis Carroll, Oscar Wilde, Paul Bailey), cea mai cunoscută dintre tălmăcirile sale fiind volumul de versuri semnat de Tim Burton, „Melancolica moarte a Băiatului-stridie” (Humanitas, 2009).
În 2012, a publicat două volume: „Vîntureasa de plastic” (versuri, Ed. Brumar) și „Trei săptămâni în Himalaya” (jurnal de călătorie, Ed. Humanitas). Deține rubrica săptămânală de cronică literară, „Feedbook” în revista Dilema Veche.
Cătălin Badea-Gheracostea (născut în 1968) : critic specializat în domeniul exegezei F&SF. Este braşovean, filolog (absolvent al secției de filologie – română-engleză – a Facultății de Științe din cadrul Universității Transilvania din Brașov cu lucrarea de licență „Morfologia și tipologia SF-ului românesc din 1980 până astăzi”), i-a avut profesori pe Gheorghe Crăciun, Alexandru Muşina, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu, Virgil Podoabă.
A publicat: „Alternative critice”, la editura Millennium Books, în 2010 (ediţie revăzută şi adăugită, 2011), un volum de studii, recenzii şi articole despre spaţiul literar al SF-ului românesc; „Aducerea la zi”, volum de articole și cronici la editura Millennium Books, 2012 și „Short (Hi)Story of Romanian Speculative Fiction”, editura Media-Tech, 2012.
Este doctorand în filologie (teza de doctorat va fi pe teme SF) și predă engleza la Universitatea Transilvania din Brașov.