Aici sunt tigri, a scris odată Ray Bradbury. Iar oamenii săi au început să zboare. Şi-au întins braţele, aşa, ca nişte aripi, au început să alerge, iar apoi pur şi simplu au zburat. La fel cum a început să prindă aripi imaginaţia noastră de tineri plini de curiozitate şi de miraculoasă acceptare a neobişnuitului. Îi datorăm multe şi minunate vieţi imaginare, pline de fiorul descoperirii şi devenirii.
După ce a trăit cât să vadă lumea dincolo de cele mai fantastice aşteptări ale începutului de secol XX, a venit rândul lui Ray Bradbury să zboare spre înalt.
Îi datorăm atât de multe.
http://en.wikipedia.org/wiki/Ray_Bradbury
A zburat spre inalt chiar inainte ca planeta Venus sa tranziteze
prin dreptul Soarelui. S-a grabit sa fie printre astri, in lumea lui,
pe care a iubit-o atat de mult.
Odihneste-te in pace, maestre !