Ar fi minunat dacă un medic ar putea privi în interiorul nostru pentru a ne detecta posibilele boli de care suferim! Acest scenariu, care ţine într-o anumită măsură de science fiction, este parţial pus în practică, deoarece tehnologia de imaging existentă deja oferă această facilitate, însă la rezoluţii insuficient de bune pentru analiză. În plus, tehnologia implică şi aparate de dimensiuni mari şi destul de costisitoare.
Dar aceasta până de curând! Daniel Frankel, de la Universitatea Newcastle, conduce un studiu pe tema cyberplasmei în colaborare cu o echipă de cercetători de la National Science Foundation din Statele Unite. Ideea studiului este de a crea un sistem nervos electronic – aşa cum au roboţii – dar care să dispună de caracteristicile unui sistem nervos al unei fiinţe vii. Muşchii artificiali ar putea fi alimentaţi cu glucoză, la fel ca şi cei reali. În plus, cyberplasma (în fapt fiind vorba de un robot) ar răspunde la stimuli luminoşi şi chimici în acelaşi mod cum o face o fiinţă vie.
Pentru început, cercetătorii analizează mrenele de mare (Petromyzon fluvialitis), nişte peşti care dispun de un sistem nervos foarte simplu. Acest lucru face mai uşoară simularea cu aparatură electronică. Prototipurile de cyberplasmă vor fi de aproximativ un centimetru şi jumătate lungime, dar există în plan versiuni mult mai mici, chiar de ordinul nanometrilor.
Senzorii cyberplasmei vor răspunde la stimuli şi vor converti rezultatul în semnale electronice, în acelaşi mod cum funcţionează creierul. În continuare, „creierul” electronic va transmite semnalul muşchilor artificiali pentru efectuarea deplasării cu mişcări prelungi.
Un robot sensibil la mediul său şi cu capacitatea de a se deplasa în interiorul corpului înseamnă un robot care poate identifica tumori sau cheaguri de sânge, de exemplu, ori care poate găsi semnalele chimice ale unor boli. Aceste date pot fi înregistrate şi utilizate de medici pentru a-şi da seama din timp de problemele medicale ale unui individ. În afară de crearea unui nou mod de a diagnostica boli, proiectul ar putea oferi perspective în construirea muşchilor artificiali care ar fi capabili să reacţioneze la semnale electrice.
Cătălin Cofaru