Cercetătorii de la Consiliul de Cercetare Medicală din Cambridge au demonstrat că moleculele de ADN (acid dezoxiribonucleic) şi ARN (acid ribonucleic) reprezintă baza pentru toate formele de viaţă de pe Pământ, dar nu este obligatoriu să reprezinte acelaşi lucru pentru alte forme de viaţă, de dincolo de planeta noastră. Ei se apropie de sintetizarea formelor de viaţă în laborator, după ce au reuşit să demonstreze că materialul genetic artificial AXN (acid xenonucleic) poate fi replicat în eprubetă în mod asemănător cu ADN-ul.

ADN-ul reprezintă „molecula eredităţii” aflată în centru celulelor noastre. AXN-ul menţine aceeaşi structură de bază, dar cu o „coloană vertebrală” diferită de cea a dublei spirale a ADN-ului (la care „coloana” este formată din dezoxiriboză şi grupări fosfat) pentru a-i adăuga noi proprietăţi.

Pentru a crea copii ale ADN-ului sintetic, oamenii de ştiinţă au inventat o metodă specială: au utilizat şase molecule care utilizează diverse tipuri de zaharuri în locul ADN sau ARN. Ceva numit CeNA, spre exemplu, are o structură în formă de inel care poartă denumirea de ciclohexenă. O altă variantă, numită HNA, foloseşte grupuri de atomi denumiţi anhidrohexitol.

De asemenea, ei au dezvoltat o modalitatea de a crea fragmente de AXN, care evoluează având anumite proprietăţi specifice. Manipularea AXN-ului ar putea crea o platformă nouă pentru elaborarea unor medicamente care să trateze o gamă largă de boli. În mod special, ei au creat fragmente de AXN care se pot lega de o ţintă moleculară din virusul HIV.

Pe de altă parte, descoperirea ar putea pune într-o lumină nouă teoriile care stau la baza apariţiei vieţii pe Pământ, dar şi cele care ar arăta cum arată viaţa dincolo de planeta noastră.

Cătălin Cofaru