Se împlinește un an de la trecerea în neființă a lui Ion Hobana, cel care a avut un rol fundamental în reinventarea SF-ului romanesc, în explorarea originilor sale, în crearea reperelor, în traducerea unor importante opere ale ficțiunii științifice mondiale, în promovarea, legitimarea şi crearea unui statut literar pentru un gen care a contribuit la îmbogăţirea literaturii române cu importante opere.
Nu trebuie uitat că Eurocon este o idee și o inițiativă românească, prezentată la Worldcon în 1970, la Heidelberg (21-24 august 1970), de către Ion Hobana, susținut de Vladimir Colin, doi dintre fondatorii genului la noi (gen constituit ca atare, cu scriitori specializați, cu minim o revistă națională, cu cenacluri și cluburi și mii de fani cândva):
Citându-l pe Vladimir Colin:
„Rămînea de făcut un ultim pas, și, spre cinstea scriitorilor care au reprezentat pentru prima dată țara noastră la un asemenea congres (Ion Hobana și subsemnatul), le-a revenit românilor inițiativa apreciată drept cea mai semnificativă la recenta convenție.
Iată cum se exprimă, în stilul specific fanilor, buletinul congresului (Fanorama International) :Toți francezii prezenți, anexîndu-i deopotrivă și vitejește pe belgieni, s-au întîlnit în ambianța localului Goldener Hecht (amintiți-mi să împart cîteva plachete suvenir…) și au discutat îndelung.
Iar cei doi români, de asemenea prezenți, au participat vitejește (nimic mai bun decît participarea), ba au lansat chiar o idee bombă…
Așadar s-a dezbătut despre oportunitatea organizării unui congres european, precum și despre posibilitatea decernării pe scară europeană a unui echivalent al Premiului Hugo.
Lansată de Ion Hobana, ideea a avut într-adevăr efectul unei bombe. Toate delegațiile europene s-au solidarizat, s-a redactat o moțiune care a cules nenumărate semnături (de la scandinavi la portughezi) și, după discuții amănunțite la care au participat și americanii pentru a se declara întru totul de acord, urmînd să se organizeze Congresul european. S-a propus ca primul Congres european al anticipației să aibă loc la Triest, în 1972, în ultimele zile ale Festivalului filmului de anticipație, intrat în tradiție.” – extras din articolul lui Vladimir Colin, „Heicon 70”, C.P.S.F. nr.380 (15 septembrie 1970).
Pentru a celebra memoria şi moştenirea culturală a lui Ion Hobana, fondator postbelic al SF-ului românesc alături de Vladimir Colin şi Adrian Rogoz, SRSFF a instituit cu sprijinul Uniunii Scriitorilor şi al Ministerului Culturii, Premiile Naţionale Ion Hobana şi Colocviul anual Ion Hobana, manifestare care s-a bucurat în 2011 de prezenţa unor personalităţi ale lumii literare, scriitori, critici literari, publicişti, prilejuind un fertil si valoros dialog cultural.
Premiile Naţionale Ion Hobana se vor numi din acest an, Premiile Nationale SRSFF Ion Hobana, celebrând valoarea şi evidenţiind calitatea science fiction-ului românesc.
Cristian Tamaş
Cred că s-a omis un lucru important: acela că Ion Hobana este membru de onoare al SRSFF (calitate de care n-am auzit să fi beneficiat în alte cercuri sau cluburi SF). Şi mai cred că s-a uitat şi moştenirea spirituală, modelul de atitudine pe care îl amintea Dănuţ Ungureanu în articolul său de acum un an : “Spiritul despre care vorbesc nu înseamnă doar alura seniorială, ori eleganța discursului. Este și credința adâncă în moderație și competență, un cod confucianist autohton, dedicat, ca și originalul, omului superior, cu îndatoririle sale. Acolo scriitorul e îndemnat să scrie în loc să se risipească prin smârcurile falselor polemici de orgolii, editorul e lăudat când publică valori, iar criticul critică în câmp deschis, nu de pe meterezele celor care-i dau ceva la schimb. Acolo cititorul citește, iar fanul e preocupat mai mult să fantazeze decât să se fandosească…” ( https://www.srsff.ro/editorial/implozia-hobana/ )
Odihneasca-se in pace… Iar noi sa ne amintim mereu ca ne-a apropiat o pasiune.