După un secol de la primele expediţii la Polul Sud, descoperirea unei reţele ascunse de lacuri subglaciale în Antarctica prin intermediul imaginilor din satelit de la sfârşitul anilor 90, a pornit o nouă fervoare de explorare printre oamenii de ştiinţă din întreaga lume.
Cercetătorii ruşi au declarat că au executat foraje prin mai mult de două mile de gheaţă pentru a ajunge la un lac ce a fost izolat de lumină şi de aer de cel puţin 14 milioane de ani. În cazul în care sunt găsite organisme vii în lac, ar fi stimulată foarte mult speranţa de găsire a vieţii pe alte planete.
Lacul Vostok constituie una dintre ultimele frontiere neexplorate ale lumii noastre, iar oamenii de ştiinţă suspectează adâncurile sale că ar putea dispune de noi forme de viaţă, fapt ce ar constitui o imagine clară a Terrei de dinainte de epoca de gheaţă.
Dacă vor fi găsite forme de viaţă dincolo de întunericul gheţii lacului, s-ar putea găsi un răspuns la posibilitatea de a descoperi aceleaşi forme în condiţiile extreme oferite de Marte sau de Europa, satelitul planetei Jupiter.
După 20 de ani de foraj, echipa de cercetători ruşi a reuşit să finalizeze ultimii metri ai procesului exact înainte de debutul grelei ierni din Antarctica şi aceasta pe fondul înregistrării aici a celei mai scăzute temperaturi de pe Terra, respectiv minus 89,2 grade Celsius (minus 128,6 grade Fahrenheit). Burghiul a făcut contact cu corpul real de apă la o adâncime de 3.769 metri, iar evenimentul este considerat similar primului zbor spaţial, prin complexitatea sa tehnologică, importanţa şi unicitatea sa.
Dar echipa din Rusia trebuie să aştepte vara din Antarctica pentru a colecta şi studia probele de apă, lăsând calea deschisă unor misiuni americane şi britanice care vor explora alte două lacuri subglaciale şi, poate, care vor răspunde înainte la întrebarea dacă există viaţă sub gheaţa polară.
Cătălin Cofaru