În încheiere, doresc să vă adresez câteva întrebări trimise de colegii din cadrul Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy:

SRSFF : Înţelegem că sugestia de a alcătui această antologie a venit din partea Ambasadei României din Spania. Cum aţi primit invitaţia de a traduce povestirile din această antologie ?

M.M.R: Sunt de vină poate dacă această legendă s-a răspândit. Editorul spaniol care îl publicase pe Săsărman mi-a spus că a fost contactat de Ambasada României în această privinţă şi probabil i-am spus acest lucru lui Mircea Opriţă fără să mai stau pe gânduri. Pe urmă, am fost la Madrid (locuiesc la Bruxelles) şi, de fapt, n-a fost o iniţiativă oficială. Cineva de la Institutul Cultural Român din Madrid a ştiut de traducerea lui Săsărman şi, respectând obligaţia ICR-ului de a răspândi cultura română, l-a întrebat pe editorul respectiv, domnul Francisco Arellano, dacă nu l-ar interesa cumva să mai continue cu o antologie de SF românesc. Acest editor cunoştea antologia de SF românesc în franceză de la editura Marabout şi a crezut că ar fi, într-adevăr, o idee bună. M-a contactat, eu am vorbit cu Mircea Opriţă în calitatea lui de mare istoric al SF-ului românesc ca să pregătim o propunere împreună, şi aceasta a fost acceptată de editor, dar cu o mare condiţie: să găsim o subvenţie publică sau privată, mai ales având aceste împrejurări economice dificile. Este deci o iniţiativă cu totul privată, la care n-au intervenit nici Ambasada română, nici autorităţile române. Am fi foarte bucuroşi însă dacă am putea fi sprijiniţi financiar de România, dar să se zvonească faptul că Ambasada română în Spania ar fi intervenit în această privinţă este cu totul nepotrivit. Înţeleg entuziasmul comunităţii SF româneşti, dar trebuie să se înţeleagă de asemenea că proiectul mai rămâne proiect până ce nu vede lumina tiparului, ceea ce nu poate fi niciodată sigur. În orice caz, traducerea îmi va lua cel puţin un an, căci nu traduc decât în timpul meu liber şi, în acelaşi timp, am alte proiecte editoriale şi de cercetare care îmi cer timp şi efort, pe lângă viaţa mea personală şi profesională.

SRSFF:  Gheorghe Săsărman este un autor respectat în România. Cum a fost receptat în Spania ?

M.M.R: Receptarea lui a fost aproape inexistentă, din păcate. Dar ştiu că versiunea mea spaniolă este folosită pentru o viitoare traducere americană, dar care tot rămâne un proiect în curs. Această versiune în engleză ar putea avea receptarea pe care o merită cartea şi, atunci, criticii spanioli vor descoperi că textul există şi în limba lor. Este trist, dar snobismul şi provincialismul filoamerican al establishment-ului literar din ţara mea este aproape nelimitat.

SRSFF: Având experienţa mai multor volume de science fiction româneşti cum percepeţi integrarea valorilor universale în scrierile autorilor români ?

M.M.R:  Ar trebui să lămurim mai întâi ce înţelegem prin „valori universale”. După post-moderni, acestea nu există. Dacă vă referiţi la cosmopolitismul SF-ului românesc, mă bucur să spun că acesta mi se pare însemnat, în pofida unor tendinţe neo-balcaniste în literatura SF recentă. După părerea mea, un SF manelist are puţine şanse de a fi apreciat afară. În plus, folosirea excesivă a limbajului colocvial are dată de expirare: limbajul mitocănesc este schimbător şi, chiar dacă este acum foarte folosit în literatura mainstream din România, există riscul să nu fie înţeles de cititori peste câţiva ani ! O literatură care nu este gândită decât pentru contemporani este una care îşi taie aripile singură.

SRSFF: Ne puteţi oferi trei titluri care v-au plăcut cel mai mult (cele mai surprinzătoare) din antologia „Cerul de sticlă” ?

M.M.R:  Mi-au plăcut mult toate, altfel nu m-aş fi gândit să le traduc ! Dacă mă obligaţi să nu pomenesc decât trei, iată-le: Ovid S. Crohmălniceanu, Tratatul de la Neuhof; Gheorghe Săsărman, Evadarea lui Algernon, şi Florin Manolescu, Misterul camerei închise.

SRSFF: Vă mulţumim pentru răspunsurile dumneavoastră şi am aprecia un mesaj adresat cititorilor Revistei SRSFF şi fanilor români !

M.M.R:  Vă mulţumesc din tot sufletul pentru cinstea făcută ! Nu doresc decât să fiu de folos SF-ului românesc, pe care îl socotesc printre cele mai serioase şi valoroase ale Europei. Ar trebui imitat în alte ţări. M-aş simţi onorat dacă într-o zi m-aţi socoti ca un bun prieten de-al vostru. Căci SF-ul românesc este unul dintre motivele pentru care vă iubesc ţara.

© Mariano Martín Rodríguez & Cristian Tamaș

Nota ¹ : Domnul Mariano Martín Rodríguez are desigur dreptate în privința cronologiei traducerilor textelor românești în Spania. Îmi cer scuze pentru inadvertență. I-am urmat îndemnul de a căuta pe site-ul Tercera Fundacion (A Treia Fundație) și într-adevăr în numărul 6/1968 al revistei Nueva Dimensión (Noua Dimensiune) sînt menționate următoarele texte românești : Ion Hobana  – Una ojeada a la ciencia ficción rumana (Privire asupra literaturii stiintifico-fantastice romanesti) , traducere de Pedro Domingo Mutiñó, 1968 ;  Camil Baciu – El Sol naranja (Soarele portocaliu, 1967), traducere de  María del Carmen Alás (1968) ; Ovid S. Crohmalniceanu – Un capítulo de historia literaria (Un capitol de istorie literara, 1967), traducere de Pedro Domingo Mutiñó, 1968 și Henric Stahl – Un rumano en la Luna (Un roman in luna, 1914) , fragment în traducerea lui Pedro Domingo Mutiñó, 1968.

Este interesant de menționat că într-adevăr, povestirea „Un capitol de istorie literară” de Ovid S.Crohmălniceanu a fost antologată de trei ori între anii 1981 – 2010 în culegerile de povestiri publicate în Argentina,  Cuentos de ciencia ficción contemporáneos. Tomo II  (editura Centro Editor de América Latina CEAL, 1981, Argentina),  Los mejores cuentos de ciencia ficción  (editura Amenghino, 1998, Argentina) – antologator, traducător, prefața și notele, Elvio E.Gandolfo și  Sueños del Futuro 2 (traducator nemenționat, editura TLA Publicacions, 2010, Argentina ). Un nou capitol de istorie literară : publicarea și receptarea SF-ului românesc în America latină !

În cazul lui Ion Hobana, Tercera Fundacion menționează că povestirea „Cea mai bună dintre lumi” (El mejor de los mundos) a mai fost publicată în revista Nueva Dimensión nr.12/1969 în traducerea lui Sebastian Castro și în aceeași traducere în antologia La ciencia ficción europea,  colecția Biblioteca Básica de  Ciencia Ficción, editura Dronte, 1982 (Spania). De asemenea în numărul 5/1968 al revistei Nueva Dimensión, Ion Hobana a colaborat cu articolul En torno a la ciencia ficción soviética (Despre științifico-fantasticul sovietic, traducător necunoscut) și cu articolul  Los extraterrestres (Aliens) în volumul Fantaciencia. Enciclopedia de la fantasía, ciencia y futuro (vol.3,  editura Exclusivas Gráficas Catalanas S. A., 1982, Spania).

Făcînd aceste necesare precizări, trebuie să spun din nou că domnul Mariano Martín Rodríguez este primul traducător spaniol care a tălmăcit și a promovat atît de multe texte SF românești într-un interval temporal atît de scurt și că fiind și critic literar, și-a exprimat opiniile despre science fiction-ul românesc în eseuri și articole. Îi mulțumesc încă odată.

Cristian Tamaș