N-o sǎ ma apuc sǎ aduc în discuţie Legea puritǎţii gameţilor, a segregarii în F2, ori a segregǎrii independente a perechilor de caractere, îndeobşte cunoscute ca fiind Legile lui Mendel. Aşa cum n-o sǎ mǎ apuc sǎ aplic supradominanţa, codominanţa, semidominanţa, poligenia, polialelia, epistazia şi genele letale extrǎgând definiţiile şi impunându-le unui text ce se doreşte a fi pe cât posibil… literar. N-o sǎ amintesc nici alte şi alte cuvinte la fel de pretenţioase, ori teoriile din spatele lor, sau exemplele care suportǎ cu stoicism „povara” unor… definiţii ce umplu Wikipedia. Şi nici alte zeci şi sute de „noduri” ale unor domenii imense de cercetare ce MĂCIUCESC EFECTIV, doar prin simpla rostire, pǎrul pe creştetul unor oameni – simpli şi bine intenţionaţi, ca mai toţi criminalii – care se hotǎrǎsc brusc, iluminaţi de-o… lanternǎ magicǎ aflatǎ, culmea, NU la capǎtul unui tunel – sǎ devinǎ comentatori eficace şi, mai ales, docţi ai ŞTIINŢEI din povestirile Science Fiction. O sǎ mǎ refer doar la ceea ce dumnealor AU IMPRESIA cǎ înţeleg şi se simt ÎNDREPTǍŢIŢI sǎ împǎrtǎşeascǎ celorlalţi, pe care îi considerǎ… deopotrivǎ de chiulangii la orele de profil DIN GIMNAZIU. Şi-atunci experientia nu mai docet, ci… bocet.
Domnilor, cu toţii am jucat, mai jucǎm încǎ şi vom mai juca o miuţǎ, şi poate că dupǎ aceea am avut, avem şi vom mai avea cu cine bea o bere, dar de aici şi pânǎ la a considera cǎ ştim ce sǎ facem cu bǎşica mai bine decât Messi… e doar o chestiune de STICLE DE BERE consumate. Ei bine, într-un fel „şutăm” dupǎ o bere, şi sǎ mǎ batǎ Dumnezeu dacǎ nu ne creşte precizia loviturii dupǎ a 3-a, a 5-a…. de ajungem sǎ credem cǎ milionarii ǎştia, dupǎ care-s ahtiate toate supermodelele Terrei (mda, urâteeeee, şi proasteeeee, şi sǎraceeee!), nu-s decât nişte mǎgari profitori, în locul cǎrora PUTEAM FI NOI, dacǎ am fi avut… alte condiţii de dezvoltare personalǎ. În fond avem acelaşi genotip, numai cǎ noi am decis sǎ terminǎm facultatea (nici nu prea mai conteazǎ care, dacǎ toate au examene bazate pe studiul asiduu al unor… almanahe cu poze), o şcoalǎ profesionalǎ, sǎ batem maidanul sau apa-n piuǎ, pe când prea-mediatizaţii ǎştia de la Lisabona, Madrid, Milan sau Manchester n-au fǎcut decât sǎ se antreneze, sǎ mǎnânce şi sǎ doarmǎ, protejaţi fiind de un sistem care cerea de la ei doar un singur lucru: sǎ exceleze la mingicǎrii. Cǎdem de acord, sau pe gânduri, cǎ ne-am mototolit aiurea fenotipul. Ce stofǎ de câine aveam… şi ce javre am ajuns! Da’ ne trece repede, pentru cǎ avem norocul sǎ ne fi nǎscut în populaţia norocoasǎ, şi bǎgǎm la repezealǎ – şi la înaintare – gena balcanicǎ, pe care-o schingiuim ca şi altǎdatǎ… poate-poate nu bagǎ nimeni de seamǎ evul mediu în care ne-a înţepenit personalitatea. Şi nici patologia în care deja ne-am pierdut firea.
Aşa cǎ atunci când vrem, cu adevǎrat (pentru cǎ putem şi suntem susţinuţi de cei asemenea nouǎ – sau doar 3, ori poate 7), sǎ demonstrǎm cǎ putem face – indiferent ce – mai bine decât – indiferent care – alţii… începem cu o bere, practic, BEREA!. Pentru cǎ aşa merg lucrurile în spaţiul balcano-balcanico-balconic. Poate cǎ pe la 3-a deja ne vine IDEEA şi începem „demonstraţia”, apoi ne mai oprim pe la a 5-a şi povestim despre PǍSǍRI (???) care ne trec pe deasupra în stoluri. La a 7-a e deja limpede şi clar şi NE PUTE cǎ sachelianul-mascul elimină un singur spermatozoid (ce-i asta? mitocǎnism pur!)… care se contopeşte cu ovulul în pântecul unui al treilea individ (dar, vai, climǎ bizonicǎ???) AŞA CEVA contrazice legi biologice de bază!
Şi, vǎ declar sincer, cum încǎ nu m-am hotǎrât dacǎ Sachel nerdu, Nerdu, NERDU! este „simplă relatare, scriere cu accente eroice sau legendă SF” (cum comenteazǎ acelaşi domn bine intenţionat – vezi zicerile mele de mai sus – în… cea mai cititǎ revistǎ SF on-line – n-am scris eu asta, pǎstraţi pietrele pentru cauze mai bune!) ziua mea banalǎ, monotonǎ, ziua unui om pentru care SF-ul e doar un hobby şi nu balta din care-şi scoate peştii… alunecǎ uşor, la început timid, sau prudent, sau indiferent, sau nici-nu-mai-conteazǎ-cum, apoi din ce în ce mai nǎvalnic, sfârşind cu un mare pleosc în proxima balta de scârbǎ. Şi rǎmâne O SCÂRBǍ de zi în care, ca şi altǎdatǎ, îmi cinstesc în gând profesorii care m-au lasat corijent la materii la care, mai apoi, nu îndrǎzneau sǎ mǎ mai supere cu vreo întrebare. Pentru cǎ, dacǎ o fǎceau, rǎspunsurile primite ori le inundau ochii cu lacrimi, ori îi lǎsau fǎrǎ mai mulţi neuroni deodatǎ, ori îi aduceau în marginea apoplexiei, a atacului cerebral, ori a altor şi altor boli cu care, Slavǎ Domnului, bietul nostru genotip ştie sǎ ne recompenseze pentru vieţi trǎite la limita ridicolului, a marginalizǎrii intelectuale, a obscurantismului, şi a altor „patimi mǎrunte” în lanţurile cǎrora cǎdem pornind de la… o bere şi-o miuţǎ cu „prietenii”.
O singurǎ rugǎminte am şi-o s-o repet obsesiv pânǎ se înţelege MǍCAR IDEEA BRUTǍ: dacǎ orele de ştiinţǎ (aşa cum au fost predate ele de profesorii din liceu!) v-au lǎsat indiferenţi, nu v-au spus nimic, v-au fǎcut mai mult rǎu decât bine… încercaţi sǎ recuperaţi acum, cât încǎ nu e prea târziu, pentru cǎ, Doamne Fereşte!, vǎ apucaţi sǎ comentaţi un text (mai mult sau mai puţin literar, dar împǎnat cu ştiinţǎ E-LE-MEN-TA-RǍ) şi mai supǎraţi şi-o bere în paralel. Şi începeţi sǎ daţi din casǎ amǎnunte bizare, care nu cǎ nu vǎ fac cinste (cu altǎ bere!) da’ vǎ torsioneazǎ personalitatea şi vǎ incapaciteazǎ cu un „sindrom Messi” de toatǎ… stima, de aveţi impresia cǎ toate chestiile rotunde sunt bǎşici în care e musai sǎ şutaţi.
Ei bine, nu! Luaţi-o domol, google e mare si bun şi nu vǎ pune sǎ staţi drept şi sǎ salutaţi drapelul în timp ce vǎ ţine prelegeri despre lume şi viaţǎ, despre materia organicǎ şi cea anorganicǎ, despre câte-n lunǎ şi-n stele. E drum lung pânǎ departe, e drept, da’ sǎ vedeţi cât de greu e sǎ vǎ întoarceţi înapoi… odatǎ ajunşi acolo. Unde acolo? Descoperiţi singuri.
Dragul meu,
Am scris despre proza ta la modul cel mai obiectiv.
Că tot ai pomenit de Messi, iartă-mă dacă te-am evaluat după criterii de Champions League. Te-ai fi simţit mai bine dacă recenzam proza ta cu criterii de Divizia A?
Nu este în obiceiul meu să desfiinţez prozele pe care le recenzez. Dacă vei lectura comentariile mele şi în alte luni ale Helion on-line, vei găsi destule texte despre care am scris favorabil.
Mai mult, eu nu m-am limitat la a arăta cu degetul, am şi identificat posibile soluţii de optimizare a povestirii tale. Pentru că, aşa cum unui scriitor trebuie să-i pese de cititorii săi, aşa îmi pasă şi mie de textele pe care le citesc.
Şi pentru mine SF-ul este un hobby, nu câştig şi nu pierd nimic în urma recenziilor mele.
Reacţia ta, e drept incendiară, mă bucură, în sensul în care, se pare, rubrica Contrapunct a Helion on-line, este citită în mediul SF românesc.
Oricum, nu cred că ţi-am produs o supărare prea mare, deoarece eu nu sunt vreun nume în ceea ce priveşte scriitura.
În continuare, mult succes şi să auzim numai de bine. Sper că nu o iei personal, suntem prea puţini iubitori de SF în România ca să ne consumăm energia în pasiuni mărunte.
stimabile, Baciu!
n-o sa fiu de acord niciodata ca-mi consum energia in pasiuni marunte. scrii Ben Ami si propui o cautare batranului Google si poate c-o sa-ti mai reconstruiesti odata discursul.
un critic, ca si un jucator, dealtfel – in ideea mea – se pregateste asiduu atunci cand risca, pe-o pereche de valeti, sa-si piarda norocul, credibilitatea, obiectivitatea, sau pole-position-ul atunci cand simte ca partenerul de joc (intrat in joc cu buna stiinta!) isi lasa CV-ul la vedere… cu un scop. nu-mi permit sa-ti optimizez discursul atat timp cat nu te studiez. asa e normal, asa e logic, asa te respect. insa, nu sunt interesat de maniera in care recenzezi materialele, de criteriile tale, de ceea ce-ti permite sa crezi ca toata lumea e dusa cu pluta, a batut barurile si a trotinat trotinetele… in loc sa bage ceva la cap din ceea ce, cu nesfarsita larghete, REALITATEA ne propune sa cunoastem.
asa ca optimizarile de care amintesti o sa le trec la capitolul impertinenta, mai ales cand vin cocosate de formulari medievale, gen: “Faptul că sachelianul-mascul elimină un singur spermatozoid, care se contopeşte cu ovulul în pântecul unui al treilea individ, contrazice legi biologice de bază” !!! Alo? E.T. phone home? 🙂
Cuvintele nu au cum sa exprime stupoarea care m-a inundat cand am observat ca un critic atat de bine intentionat (si care face si desface “destule texte despre care am scris favorabil”) aluneca pe gheata, cade, si-si rupe coloana vertebrala (adica exact acea portiune care l-a ajutat pana acum sa baleteze, sa bipedeze gradina zoologica – asa cum ma exprim eu de multe ori – care-mi tine loc de Realitate).
N-am adus aminte de maruntisuri care fac dovada lacunelor de interpretare a cuvintelor romanesti, in ideea ta dhanul s-a concentrat si a ridicat cu puterea mintii aerostatul, de “exploratorii terrani” care numai exploratori nu erau (fie si doar pentru ca venisera LA SIGUR), de exprimarea ta precara in legatura cu experimentele genetice “dubioase”!!!, de neintelegerea faptului ca nu femeile ii interesau pe terani in mod deosebit, de faptul ca masculul speciei era modificat, avand atributele femelelor pamantene, astfel incat elimina un singur spermatozoid, de exagerarea intentionata cand ai caracterizat terrani ca fiind “libidinosi” (practic intrand in personajul dhan si vazand cu ochii lui toata treaba, prin urmare, parasindu-ti pozitia de observator-critic), de concluzia total aberanta (dupa o insiruire de asa-zise calitati ale textului) cum ca “misiunea autorului, de a ne prezenta un biosistem original şi o civilizaţie post-umană complet diferită de a noastră, este una eşuată.” si de insistenta de a patina pe luciul realitatii contrafacute de tine ad-hoc – DIN NICI O CRITICA adusa textului pana in acel moment – cu remarca redundanta, si care se vroia a sublinia concluzia ta intermediara “Cauza cea mai importantă a acestui demers ratat este neverosimilitatea unor elemente esenţiale în articularea ansamblului xenobiologic propus”.
Apoi, dorinta ta absolut nesanatoasa de a modifica textul, desi sunt in el TOATE ELEMENTELE care sa-ti raspunda la intrebarea propusa “Mult mai adecvat ar fi fost ca părinţii să formeze o triadă, punct. Copii sunt ceva separat. Altfel, ce se întâmplă când tinerele vlăstare îşi vor lua zborul? Se descompletează hex-ul?”.
Pai… nu citisei deja asta? sau ai atipit si ai sarit niscaiva paragrafe? asta era despre “A. Interrelaţionarea indivizilor, în cadul celulei de bază a familiei sacheliene, care formează un cuib”.
pentru ca la “B. Inconsistenţa ontologică a sachelienilor” o comiti dramatic pe aia cu “contrazice legi biologice de bază.”.
si nu te opresti aici, pentru ca la “C. Integrarea inadecvată a sachelienilor în mediul planetar”… ma faci sa cred ca ai citit un cu totul si cu totul alt text. m-am gandit doar pentru o clipa ca sub influenta unor alteratori de gandire, apoi am trecut mai departe, am luat lucrurile simplu, si-am zis ca “fuck, de ce sa-mi inchipui tampenii, cand reaua-intentie poate subsuma toate exagerarile astea?”
mi-ai facut personajele PASARI!!!, ai dat-o pe ursi, ai bagat de la tine simbioze.. ai facut ORICE, numai sa intelegi ce era cu anumisul… NU!
iar treaba cu Mare-mare Bhurda si mic-mic Burda nici n-o mai comentez, pentru ca tine de o sensibilitate care nu se discuta in termenii inventati de tine pentru asa ceva. nici eu n-o sa scriu vreodata despre sensibilitatea tractoarelor, sa fim seriosi.
zici de personaje ca-s sterse… pot fi de acord cu asta. dar, chiar asa, toate personajele? trebuia sa scriu un roman sau sa ma limitez la a scoate in evidenta EXACT ce doream?
la sfarsit te mai intrebi odata, cu alte cuvinte: “În primul rând, trebuie lămurită clar perspectiva naraţiunii: simplă relatare, scriere cu accente eroice sau legendă SF.”
hai s-o luam logic: tu chiar crezi ca-mi pasa sa ma incadrez intre niste limite pe care le scoti tu din maneca (sau oricine altcineva, ca sa nu te simti nedreptatit!)?
daca tu nu ai inteles ceea ce ai citit, daca prin comentariul tau m-ai facut sa cred ca ai citit o cu totul alta proza, ca esti setat sa citesti ceva care are parametrii bine definiti in fondul tau cultural, daca nu esti obisnuit cu unii termeni, cu unele cunostinte, cu anumite convingeri, cu teorii care te lasa indiferent sau de care te feresti ca dracul de tamaie (si aici o sa scriu ideea centrala a prozei: EVOLUTIE DIVERGENTA pe baza aceluiasi set de cromozomi, exprimati in conditii de mediu diferite) de ce te expui?
ai idee cate mutatii genetice afecteaza populatii restranse de oameni pe Terra? ai idee ce avantaje evolutive prezinta unele dintre ele? stii macar ca unii oameni nu trebuie sa ia medicamente pentru afectiuni mortale in cazul majoritatii? cum iti permiti TU sa scrii ca eu “contrazic legi biologice de bază!” daca nici macar nu le cunosti, nemaipunand la socoteala ca nici de exceptii n-ai auzit?
ii rog pe toti ceilalti sa-mi inteleaga mahnirea si sa stea sa evalueze cateva afirmatii simple de-ale mele:
1. este adevarat ca nu stiati ca unii oameni pot ingera cantitati industriale de alcool fara un efect vizibil? cati dintre voi stiu ceva despre cei care pot manca absolut orice? da, si televizoare!
2. este adevarat ca nu stiati de bolnavii de siclemie – care au hematii in forma de secera – au si un anumit grad de rezistenta la malaria cu Plasmodium falciparum, astfel incat pentru ei malaria nu se dezvolta in forma endemica? noi murim daca ne inteapa anofelu’!
3. stiati de mutatia care permite metabolizarea acidului lactic din muschi – in timp real? dean karnazes n-a avut niciodata voie sa participe la olimpiada.
4. stiati de analgia congenitala? dar de mutatia care permite rezistenta la conditii de ger extrem? dar de oamenii fara amprente ati auzit macar?
si asa o tinem lant… cautand sa ne explicam toate acestea prin prisma unor legende urbane, a unor articole tembele scrise de ziaristi cu 4 clase, preferand forma usoara, comoda, si cultivand distanta fata de textele stiintifice. apoi ne credem destepti si ne legam de… cealalta parte a omenirii, de forma ei redusa la o catime – care prefera sa nu ia de bune nici macar cunostintele primite in scoala. care cauta sa inteleaga mecanismele, care… in zbaterea lor cotidiana imping cunoasterea umana inca un pas. si ne luam de ei cu tembelismul juvenil cu care, in scoala primara, ne luam de cei care excelau la scoala.
problema e ca, unii dintre cei care excelau… au mai avut timp sa si… golaneasca (ce sa-i faci? mutatie la genele care programeaza orele de somn). asa ca-s obisnuiti cu baietii rau-intentionati.
Dragă domnule Ben Ami,
Eu nu m-am lansat decât în aprecieri legate de povestirea dvs., Sachel, nerdu, Nerdu, NERDU! Puteţi fi sigur că, dacă voi găsi proze de-ale dvs. care să îmi placă, voi scrie despre ele într-o manieră pozitivă, fără ezitare. Pentru că un anume text literar nu are de-a face cu persoana dvs. sau cu valoarea dvs., fie aceasta umană, fie literară.
Din nefericire, observ cu descumpănire că dvs. vă lansaţi în atacuri la persoana mea, atacând background-ul meu cultural, precum şi pregătirea mea în ceea ce priveşte cultura generală.
Este un teritoriu pe care nu cred că aveţi legitimitatea să vă aventuraţi. Haideţi să rămânem pe teritoriul literelor şi să nu ne lansăm în atacuri la persoană, măcar de dragul SF-ului sau, cum spunea Umberto Eco, “din pură plăcere fabulatorie”.
Cu respect, Ionuţ Baciu
stimabile, Baciu!
daca sunteti de parere ca “background-ul dvs. cultural”… “precum şi pregătirea dvs.în ceea ce priveşte cultura generală” nu merita atentia mea… aveti perfecta dreptate.