După ce a fost prin Suceava, WolfPack s-a întors în Bucureşti. Am avut curiozitatea de a participa, şi nu pot spune că mi-a părut rău. Lucian Oancea, împreună cu Teo, au fost gazdele perfecte. Atmosfera de Pipera mult mai curată decât cea de Bucureşti, era totuşi sfâşiată de frecventele urlete ale reactoarelor care veneau sau plecau de pe Otopeni. Ne-am adăpostit în spatele casei de soarele neaşteptat de fierbinte pentru septembrie, şi s-a purces la lecturi.
Ovidiu Petcu şi apoi Balin Feri au citit din prozele lor mai vechi şi mai noi, stârnind discuţii aprinse pe marginea textelor. Printre alţii, Florin Pîtea a comentat profesional şi profesoral disecând totuşi cu moderaţie textele celor doi autori. Presupunem că într-un viitor ne vom aştepta să ne citească din creaţiile sale, şi ne învaţă cu spiritul blândeţii.
Nu voi comenta despre textele citite, dar este demna de remarcat prezenţa tinerilor. Tânara generaţie de cititori şi creatori de SF (graficienii fiind reprezentaţi de Valentin Ionescu) a fost suficient de activă încât să ne dea speranţe că SF-ul va continua să fie un gen literar căutat.
Vorbind de genuri literare, mainstream şi SF, s-a reluat pentru încă o dată discuţia şi sperăm că a fost clarificată problema. SF-ul este literatură. Separaţia între mainstream şi SF este o tentativă elitistă de a promova cu precădere o categorie în dauna celeilalte. Totuşi vorbim despre literatură în ambele cazuri, şi fi bine să dispară tendinţa autorilor de a se baricada în spatele genului Science Fiction. E cazul să concureze direct cu toţi ceilalţi autori, folosind SF-ul ca pe un avantaj unic în această confruntare.
Le urăm succes tinerilor cenaclişti de la WolfPack, şi ne dorim să vedem cât mai multe scrieri din partea lor.
Eugen Lenghel
PS Poze de la cenaclu aici.