Sâmbătă, 6 august. Deşi astăzi este mai puţină lume prezentă decât ieri, sesiunea a fost cu atât mai efervescentă. Am fi vrut să fie şi Timişoara lângă noi, nu numai indirect prin purtători de cuvânt.
Dimineaţa, pe răcoare, ne-am înfierbântat minţile cu gânduri şi planuri pentru viitorul Romcon. Surpriza a fost totală. De unde până ieri, mai scepticul Marian îşi punea problema realității şi fezabilității unui romcon, după un număr de ani de hiatus, cei prezenţi în salonul verde din nordul insulei au fost entuziasmaţi , şi ideile au început să curgă. Romconul de anul viitor va reînvia tradiţia unei consfătuiri organizate de cluburi, fără a avea pretenţie de exclusivitate. Tot ce pot să spun pe scurt aici: va fi iniţiată o platforma virtuală, prin care se vor face comunicarile şi planificarea în detaliu a viitorului eveniment.
Cel mai important lucru, SF-ul românesc a fost recunoscut ca fiind un ecosistem cu cel puţin patru mari categorii de prădători: creatori, editori, distribuitori, cititori şi consumatori de SF.
Cu oarecare reticenţă s-a admis că la consumatorul român de SF nu ajunge ceea ce-i este de trebuinţă şi-i face plăcere. De aceea, fanii vor da direcţia pentru anul viitor, poate nu direct, dar vor exista sondaje pentru a ne orienta corect în ce privește preferinţele lor. Un lucru e cert: va exista un premiu al fanilor.
În partea a doua a zilei, Emanuel Grigoraş ne-a prezentat proiectul să de promovare şi distribuţie prin internet a literaturii. O idee foarte interesanta, deşi asemănătoare cu aplicaţii existente în lume, abordarea este originală. Impulsul creator este şlefuit în cadrul unei comunități a cititorilor, opera ulterioara a autorului urmând să prioritizeze gusturile acestora. Practic, avem parte de o suită de opere create pentru un public ţintă cunoscut. Deşi există pericole evidente, i-am urat succes lui Emanuel. Aşteptam cu interes verdictul timpului.
Director al Editurii Nemira, dl. Valentin Nicolau ne-a ţinut captivi prin cuvântul rostit. De la mesaje scrise în suflet, până la deşertarea memoriilor prin scris, pentru o ulterioara anamneză, de la înregistrarea simplă a generaţiilor, până la istoriile imaginare despre viitor, tema a propus o dezbatere filosofică asupra rolului şi mijloacelor scriitorului. Căci cuvântul scris înregistrează atât răul cât şi binele, iar alegerea stă în vârful peniţei.
De sub asaltul caniculei şi valurilor de bere, reporter: E.L.