Vineri 29 octombrie, de la ora 17:00 la Centrul Cultural Calderon (J. L. Calderon nr. 39, Bucureşti) va avea loc o nouă întâlnire a cenaclului ProspectArt.
Aşa cum v-am obişnuit, întâlnirile cenaclului ProspectArt sunt un bun prilej de (re)întâlnire cu autorii voştri preferaţi şi cu textele lor. Dar nu numai… Vineri, ProspectArt îl are ca invitat pe domnul Lucian Boia, unul dintre cei mai cunoscuţi istorici din România şi care a avut o contribuţie remarcabilă în istoria imaginarului.
- Cristian Tamaș: Prof.Dr. Lucian Boia, portret bio-bibliografic
- Prof. Dr. Lucian Boia: Domeniul imaginarului, tangențe cu science fiction-ul
- Eugen Stancu: „Science fiction-ul în România comunistă”
- Feri Balin: povestirea „Ultima naștere”
Lucian Boia s-a născut la 1 februarie 1944 în Bucureşti.
Cariera universitară a început din 1967 la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, profesor titular în 1990, predă istoriografia și istoria imaginarului.
Este specializat în studierea mitologiilor, cele științifice, istorice, politice, literare.Istoricul este preocupat de istoria ideilor și imaginarului, investigînd o gamă largă de mitologii, de la cele referitoare la viața extraterestră pînă la comunism și sfîrșitul lumii.
Secretar general (1980-1983) şi vicepreședinte (1983-1990)al Comisiei Internaționale de Istorie şi Istoriografie.
Director fondator (din 1993 până în prezent) al Centrului de Istorie a Imaginarului.
Si cum a fost nu ne povesteste nimeni?
sosind mai tarziu, am prins doar crampeie.
deci, pentru un biotehnolog a fost cam nasol.
tehnofobia ma inspaimanta.
atat despre partea cu “istoria”.
Balin Feri a citit ceva ce a placut tuturor. mai putin mie. atat mi-am dat seama din comentarii. motivele mele au fost doar vreo 5, insa o sa-l subliniez pe cel mai consistent: Feri a ales sa scrie HARD MILITARIST intr-o maniera superutilizata (ca trebuie sa-i spun cumva) si (dupa parerea mea) proza sa seamana cu prea multe altele si esueaza la partea de hard. nu poti pretinde ca scrii hard, daca acuratetea stiintifica sufera ca o fecioara pangarita. nu poti da de inteles ca o rasa absolut stranie are un cod genetic asemanator cu al teranilor, diferind doar prin cateva pacatoase de baze azotate. si asta din mai multe motive: unul ar fi ca ai nevoie de altfel de legaturi interatomice, ale caror energii subtile conduc catre alta conformatie structurala 3D de baza, nici vorba de dubluhelix, sau, daca vrei neaparat un helix… ele nu pot fi chiar atat de diferite din start. totusi, aceste baze azotate diferite DEJA EXISTA pe Terra, si sunt specifice unor microorganisme.
chiar n-are sens sa ma lansez in demonstratii, exista suficiente lecturi pe net. dupa parerea mea, Feri nu trebuia sa intre in amanunte, pentru ca nu este DELOC INDEAJUNS sa preiei o informatie oarecare de pe net, ea necesitand o anumita experienta IN DOMENIU pentru a putea fi “prelucrata” corespunzator. nu este ca un dialog dintr-un film, unde secventa dureaza cateva secunde si nu pe ea se bazeaza intregul film. proza lui Feri SE BAZEAZA pe acea informatie.
nu a fost timp sa-i fie dezbatuta cumsecade povestea, iar domnisoara care a citit-o a valorizat-o cinematic foarte bine, smulgand aplauzele publicului.
atat despre SF.
a urmat intalnirea din barul full de kitch-uri atarnate pe pereti, unde lumea a barfit, a spus bancuri, a ras, si-a consumat de-ale metabolismului primar.
a fost cool.