[nggallery id=8]
Lumea lui Als Ob, Voicu Bugariu
Eagle Publishing House, Ediţia 2010
Format: 5,5 x 8,5 inci (139,7 x 215,9 mm), 1 volum
Număr de pagini:182
ISBN-13: 978-606-92321-2-5
Cod titlu: 1|VA|SF|1981|005
Colecţia Seniorii Imaginaţiei este realizată în parteneriat cu Societatea Română de Science fiction şi Fantasy (www.srsff.ro)
Eagle Publishing House
Editor: Mugur Petronius Cornilă
Co-editare: Societatea Română de Science Fiction şi Fantasy
Managing Editor: Marian Truţă
Redactor: Mihaela Sipoş
Coperta colecţiei: Cristian Homeucă
Prelucrare tehnică: Gabriel Vâlsan
Ediţia princeps: 1981
Ediţia 2010 este revizuită de către autor
Prezentare:
Trăirea „psihică” a nenumărate vieţi, la alegere, prin conservarea trupului pe termen nelimitat (Noapte bună, Sophie), călătoriile cosmice prin lumi încă nevăzute, dar imaginate, ale universului (Lumea lui Als Ob), lumi paralele sf ori fantastice descrise de Voicu Bugariu în povestiri cu tâlc si parabole estetice, prezente în acest minunat volum în care, spune autorul, „am început să ţintesc claritatea, chiar lapidaritatea, m-am străduit să fac economie de cuvinte şi, mai presus de toate, să mă exprim clar. De asemenea, am căutat, pe cât m-au ţinut balamalele, să obţin o anumită eleganţă a stilului.”
Referinţe critice
“Multe din«ficţiunile» imaginate de Voicu Bugariu sunt de fapt metaficţiuni, ficţiuni despre ficţiune cu tâlc de parabole estetice…”
“În filigranul călătoriilor şi peripeţiilor cosmice relatate în nuvela care dă titlul volumului (Lumea lui Als Ob – n.ed.), se pot descifra, «în cheie sf», Călătoriile lui Ulise, deşi discreţia şi ambiguitatea sunt păstrate până la ultima pagină”
CORNEL ROBU, Scriitori români de science-fiction
BIOGRAFIE
Născut la 6 iulie 1939, în comuna Vâlcele, judeţul Covasna, Voicu Bugariu este fiul lui Gheorghe Bugariu, funcţionar superior, subdirector în centrala Băncii Româneşti din Bucureşti, şi al Silviei, casnică, având o calificare de învăţătoare. Licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, obţine titlul de doctor în 1983, cu o teză despre proza lui Marin Preda.
Debutează publicistic în ziarul Drum nou din Braşov, în 1965 şi editorial cu volumul de povestiri Vocile vikingilor (1970). Colaborează frecvent la Astra, Luceafărul, România literară, Viaţa Românească, Orizont, România liberă, Scânteia tineretului, Scânteia, Deutsche Welle etc. Este redactor la revista Astra din Braşov între 1965 şi 1974, apoi redactor la revista Luceafărul între 1974 şi 1992. Între 1990 şi 1994, este corespondent la Bucureşti al postului de radio Deutsche Welle din Köln. Susţine o rubrică bisăptămânală de opinii la ziarul Monitorul Expres din Braşov (2000 – 2007).
A publicat volume de critică şi istorie literară: Incursiuni în literatura de azi (1971), Zaharia Stancu (1974), Patria şi cuvântul poetic (1981), Analogon (1981), Existenţe ironice. Personajele lui Marin Preda (2006, online), Literaţi şi sefişti. O confruntare de mentalităţi (2007); o carte de reportaj: Cuvintele unei călătorii (1981); romane: Literaţii se amuzau (1983), Curajul (1985), Coborâre în ape (1986), Platforma (1988), August-decembrie (1990, ediţia a II-a, online, 2009); volume de povestiri: Mozart şi moartea (2003, online); romane, sub pseudonimul Paul Antim: Dispariţia unui contabil (1977), Balaban şi statuia (1981), Un casanova călătoreşte spre iad (1992); romane SF: Sfera (1973), Visul lui Stephen King (2003); romane SF, sub pseudonimul Roberto R. Grant: Zeul apatiei (1998), Animalul de beton (1999); volume de povestiri SF: Vocile vikingilor (1970), Lumea lui Als Ob (1981).
Voicu Bugariu a obţinut Premiul CC al UTC, pentru Vocile vikingilor, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Braşov, pentru Incursiuni în literatura de azi, Premiul Statueta de Argint, la Conferinţa Internaţională a autorilor de literatură SF, Poznan (Polonia), 1973.
Cronicar literar vreme de un deceniu după debutul său literar, Voicu Bugariu dovedeşte treptat că adevărata sa vocaţie este proza. Într-o primă etapă, el publică romane ale unor medii, pentru ca ulterior să se dedice exclusiv genului SF. Retranşat în aceast varietate de literatură populară, îşi asumă riscul de-a fi privit cu mefienţă de critica literară şi riscă marginalizarea. Numele său iese din circuitul revistelor consacrate, iar în dicţionarele literare este menţionat în contexte întrucâtva minimalizatoare. Aceasta în ciuda faptului că volumele sale de critică şi de proză sunt plauzibile, în nici-un caz inferioare celor ale altor autori din generaţia sa. În privinţa lui, istoricii literari nu reuşesc să depăşească o prejudecată rezistentă, considerând că practicarea sefeului duce automat la mediocritate literară. Voicu Bugariu încearcă să constituie şi o estetică a sefeului, prin publicarea unei lungi serii de articole în revista Anticipaţia. Respectivele texte rămân în afara circuitului literar cult. Ecoul lor printre sefiştii români, marea majoritate a acestora având mentalitate şi cultură literară de amatori, este contradictoriu. În ultimii ani, considerând că sub raport estetic sefeul este lipsit de ambiguităţi, se străduieşte să alcătuiască o sociologie a genului. El argumentează teza că folosirea unor modalităţi şi teme de tip SF poate fi benefică pentru proză, conducând la obţinerea unui realism specific. Valoarea unei proze, indiferent de modalităţi şi teme caracteristice, ţine însă de literaritate. În absenţa acesteia din urmă, textul nu poate prezenta decât un interes sociologic.
Ca autor de sefeuri, Voicu Bugariu reuşeşte să aplice principiile teoretizate. Romanele şi povestirile sale ce folosesc motive şi modalităţi specifice sunt bine scrise, au o tensiune narativă interesantă, putând fi reţinute fără riscuri de istoria literară.
De menţionat şi comentariile politice semnate vreme de patru ani la postul de radio Deutsche Welle. Aceste texte exprimă efortul de a „calcula” (în sensul dat termenului de Lucien Goldmann, în studiile sale de sociologie literară) modul omului mediu, străin de motivaţiile elitiste, de a vedea evoluţiile politice din România postdecembristă.
EDITORUL
Cuvânt înainte la ediţia a II-a
(Prolixitate şi concizie)
În urmă cu mai bine de trei decenii, eram convins că sunt un autor calificat, aflat în posesia tuturor trucurilor meseriei de scriitor. Practicam o spontaneitate naivă şi credeam, cu o inocenţă culturală “adorabilă”, că tot ce scriu este nemaipomenit de reuşit. Obişnuiam să scriu lung. Urmam astfel sfatul lui Nicolae Balotă, eseist prestigios, autor de cărţi, aproape fără excepţie, groase. L-am cunoscut pe acest om amabil la începuturile carierei mele de critic literar, după ce am scris o cronică despre o carte a lui. Se pare că vorbele lui poate ironice (“Bravo! Scrii lung! Aşa trebuie!”) m-au influenţat ani în şir. Deşi publicam în reviste literare, dovedeam frivolitatea intelectuală şi cinismul implicit ale unui jurnalist conştient că textele lui trăiesc o singură zi.
În privinţa prozei, lucrurile stăteau şi mai rău. De la Braşov, am trimis un sefeu modest la “Colecţia povestiri ştiinţifico-fantastice”. Bunul Adrian Rogoz mi-a expediat numaidecât o scrisoare olografă, unde ridica în slăvi talentul meu literar. Descriu acest episod aducător de iluzii păguboase în cartea Literaţi şi sefişti. O confruntare de mentalităţi (2007). Au trecut ani până când am înţeles prozelitismul lui Adrian Rogoz, mica atenţie acordată de el literarităţii şi poate chiar inaptitudinea lui de a detecta lipsa de valoare literară. Atitudinea lui Adrian Rogoz faţă de mine n-a fost o excepţie, dimpotrivă. Până în ziua de azi, sefiştii români sunt dispuşi să fardeze realitatea estetică a textelor, pentru binele cauzei.
Pradă iluziei că scriu bine, am produs o seamă de sefeuri şi le-am publicat foarte uşor. Nimeni nu mi-a spus că de fapt scriu ca un jurnalist începător. Două volume din genul SF mi-au fost editate fără probleme. Unul dintre ele, de-a dreptul prost scris, a fost chiar premiat!
Se părea că mica mea carieră de sefist era asigurată. A intervenit însă un episod capabil să mă pună pe gânduri. Laurenţiu Ulici a citit cărţile mele şi a scris un articol în Contemporanul, revistă unde era redactor. Acolo, spre stupefacţia mea, a spus, primul, adevărul despre literatura scrisă de mine până atunci. I-a găsit şi nişte calităţi, dar i-a adus o obiecţie fundamentală: prolixitatea! Când am citit comentariul respectiv, am crezut că înaltul cer de deasupra Casei Scânteii îmi cade în cap. M-am supărat rău de tot şi am încetat să mă mai salut cu viitorul preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Nici vorbă să mă mai duc pe la Contemporanul, pentru a juca şah cu el. Acum, post festum, pot spune că indignarea mea n-a fost prea justificată. În latină, prolixus înseamnă larg, revărsat, abundent, spornic, favorabil! Ce-i drept, în limbile moderne, stil prolix a început să însemne nu doar abundenţă de cuvinte, ci şi neclaritate, chiar confuzie. Pe scurt, a scrie prolix este un păcat literar venial, nu prea grav. Mulţi scriu aşa şi nimeni nu le reproşează asta. Un blogger de azi este cumva un concis şi un lapidar? Nici vorbă. Stiliştii sunt nişte păsări pe cale de dispariţie.
Am avut nevoie de an şi mai bine pentru a-mi da seama că de fapt regretatul Laurenţiu Ulici avea dreptate. Sefiştii găseau că textele mele sunt impecabile, un critic literar autentic îmi spunea că mă îmbăt cu apă rece şi că în realitate scriu destul de prost.
A fost ca o convertire. Mi-am privit textele cu alţi ochi, am început să ţintesc claritatea, chiar lapidaritatea, m-am străduit să fac economie de cuvinte şi, mai presus de toate, să mă exprim clar. De asemenea, am căutat, pe cât m-au ţinut balamalele, să obţin o anumită eleganţă a stilului. Primul efect al acestei atitudini a fost volumul Lumea lui Als Ob (1981).
Voicu Bugariu
Cărtile Eagle Publishing House pot fi achiziţionate prin librăria Amazon.com (pentru comenzi internaţionale), în format print sau versiune electronică pentru utilitarul KINDLE.
Pentru livrări în România, achiziţiile se vor face prin precomandă pe websitul editurii, numai pentru versiunea de print, la preţuri speciale.
Puteţi precomanda cărţile din colecţia Seniorii Imaginaţiei începând cu data de 1 septembrie accesând www.edituravirtuala.ro
Pe website-ul editurii titlurile sunt disponibile pentru livrare în data de 15, la fiecare 2 luni (lunile pare din an).
IMPORTANT: Sunt livrate numai titlurile preplătite. Pentru proceduri, accesaţi paginile explicative din website.
Retailer exclusiv în România: www.cartiabc.ro
Titlurile Editurii Eagle NU SUNT DISPONIBILE la distribuitorii locali şi numai ocazional vor fi disponibile în alte librării virtuale.
Pentru cunoscători: un număr limitat de titluri vor fi disponibile la vânzare directă prin librarul Haralambie Ionescu (Bebe).
Cod titlu: 1|RO|SF|1981|005
Codificarea volumelor din Colecţia „Seniorii imaginaţiei – integrala Science Fiction & Fantasy” (Legenda):
Prima cifră: 1-Ficţiune, 2-Non-Ficţiune
Primul grup de litere: AA – antologie cu autori diferiţi, VA – volum de autor, RO – roman, NV – nuvelă
Al doilea grup de litere: FA – fantastic, SF – science fiction, FY – fantasy, PO – poezie, HR – horror, TH – thriller, ES – eseuri, CT – critică şi teorie, PS – popularizare ştiinţă, DV – diverse: interviuri, articole, biografii
Primul grup de cifre: Anul ediţiei princeps
Al doilea grup de cifre: Numărul curent al cărţii în colecţie