„Australia a fost întotdeauna plină de pitoresc, e atît de ciudată și interesantă încît prin ea însăși este o atracție. E plină de aventuri și de surprize, de contradicții și de contraste, de cele mai de necrezut întîmplări”. – Mark Twain
“When the jolly Jumbuk lifted from Port Woomera
Out and away for Altair Three
Glad were we all to kiss the tired old Earth goodbye
Who’ll come a-sailing in Jumbuk with me?” – A. Bertram Chandler
World Science Fiction Convention/ Aussie Con 4 (a 68-a ediție) a avut loc între 2 – 6 septembrie, la Melbourne Convention and Exhibition Centre în Melbourne, capitola statului Victoria, Australia. Melbourne a mai fost gazda convenției mondiale în 1975, 1985 și 1999, de aici denumirea de Aussie Con 4, cea de a patra ediție australiană a WorldCon-ului.
Chiar dacă n-ați auzit vreodată de “Waltzing Matilda”, de billabong, coolabah sau mateship sigur știți ce este un bumerang, un cangur, un dingo, koala sau un eucalipt.
Australia este rezultatul programatic al unui frumos proiect, pătruns de grija față de om, proiect definit atît de poetic în Camera Lorzilor, ca ”o călătorie într-un singur sens spre locul în care zi și noapte poarta infernului stă larg deschisă ca să înghită monștrii rasei umane pe care nici măcar justiția britanică nu-i poate îndrepta”. Proiectul atît de umanist în esența lui spera ca fenomene naturale precum foamea și bolile să lichideze oarecum automat problema. Problema o reprezentau săracii de ambele sexe din Regatul Unit ce săvîrșeau fapte abominabile precum furtul unui colț de pîine sau a unei bucăți de pînză. Pedeapsa era milostivă în asemenea situații : spînzurarea și arderea pe rug. Dar cum asemenea proceduri pline de clemență deveniseră prea costisitoare iar trădătorii rebeli din Noua Anglie se răsculaseră în 1776 devenind ”viteji și liberi”, refuzînd ulterior schimburile culturale cu metropola, s-a găsit o soluție miraculoasă, turismul de masă spre antipozi în vederea re-educării prin muncă.Sigur că în decursul voiajului de peste 30.000 kilometri, se mai întîmplau mici evenimente oarecum sîcîitoare precum pierderea a 90% din ”încărcătură”, dar să nu uităm că nu poți face omletă fără să spargi ouăle și că întotdeauna există și pierderi colaterale. În 1800, pe enormul continent austral locuiau exact 7.585 de europeni.Cît despre băștinași, nu-și bătea nimeni capul să-i numere, avînd în vedere că ”sălbaticii” nu erau buni de muncă.
Colonia penitenciară de la antipozi, Siberia Imperiului Britanic a fost colonizată cu 160.000 de suflete rătăcite ( între 1788 și 1868) înainte ca niște contabili (spurcate creaturi !) să-și dea cu presupusul despre costurile prea ridicate ale mărețului proiect, și să pună bețe în roate acelei adevărate opere de binefacere.
Din sînge, sudoare și lacrimi cum spunea Churchill, prin utilizarea motivației ”pisicii cu nouă cozi” se construiește civilizația și la două secole și ceva de la glorioasa debarcare pe tărîmul Never-Never (26 ianuarie 1788) , Uniunea Australiană (Commonwealth of Australia) are 22.420.234 de locuitori răspîndiți pe o suprafață de 7.617.930 km2 , primul și singurul stat din lume întins pe suprafața unui întreg continent.
60% dintre locuitorii Australiei sînt concentrați în marile orașe de pe coastă, Sydney (statul New South Wales), Melbourne (statul Victoria), Adelaide (Australia de Sud), Brisbane (statul Queensland) și Perth (Australia de Vest). Canberra, capitala Australiei a cărei construcție a început în 1913, este cel mai mare oraș situat în interiorul continentului, cu 350.000 de locuitori.
Melbourne ? În 1835, energicul John Batman a debarcat, a contemplat coasta pustie și a exclamat : ”Bun loc pentru un sat ! ” și l-a botezat Batmania (un nume extraodinar de potrivit pentru un oraș îndrăgostit de SF! ) apoi locul a trecut printr-o aiuritoare serie onomastică, Bearbrass, Birr-arrung, Bararing, Bareheap, Bareport, Barrern, Doutta Galla, Dutti-Galla, Glenelg, Phillip iar în 1837 a fost redenumit Melbourne în onoarea lui William Lamb, al doilea viconte Melbourne. În 1841, John Sutt a descris amănunțit cum două triburi de băștinași Wurundjeri și Boonwurrung se ucideau exact pe locul în care se află astăzi Princess Bridge Station de pe Flinders Street (ca să vă dați seama de progresul extraordinar trebuie să aflați că și astăzi se răfuiesc unii prin Melbourne dar este vorba de bandele libaneze aparținînd clanurilor mafiote Chaouk și Haddara care se războiesc pentru… monopolul asupra traficului de droguri, consecință a renunțării la politica segregaționist-imigraționistă „White Australia”).
I s-a spus Smelbourne aproape patruzeci de ani din cauza ancestralului obicei uman de a se descotorosi de gunoaie, resturi, stîrvuri și orice prisosește aruncîndu-le în cel mai apropiat rîu și cum rîul Yarra era cel mai apropiat de ”fața locului”… rezultatele au fost permanente epidemii de febră tifoidă și dizenterie, adăugînd un plus de „culoare” existenței la antipozi.
Declarat oficial oraș de regina Victoria în 1847, Melbourne a devenit în 1851, capitala noii colonii Victoria.În timpul goanei după aur din anii 50 ai secolului XIX, Melbourne ajunge unul dintre cele mai bogate orașe din lume; după crearea federației australiene în 1901, a fost pînă în 1927 sediul ad interim al guvernului. Printr-o parafrazare argheziană, la propriu „din bube, mucegaiuri și noroi, iscatu-s-au frumuseți și sensuri”, demonstrînd capacitatea civilizațională a imigranților de pe rîul Yarra.
În 1956, Melbourne a găzduit Jocurile Olimpice de Vară și de atunci încoace multe concursuri sportive de anvergură internațională – între acestea și turneul de tenis, Australian Open și Melbourne Grand Prix.
Astăzi zona metropolitană Melbourne-ului are 4 milioane de locuitori (al doilea oraș din Australia după Sydney) și este cel mai populat oraș al statului Victoria (cu o suprafață de 237.629 km2 și populație de 5.427.700 locuitori, produs național brut per capita de 52.284$ în 2009) iar ca referință România are o suprafață de 238.391 km2 (cam cît a statului Victoria), o populație cît a Australiei, de 22 de milioane și un produs național brut per capita de 12.131$ în 2009).
Melbourne se clasează într-o poziție fruntașă în Topul celor mai locuibile orașe din lume (Top Three World’s Most Livable Cities), al topurilor orașelor universitare și inovative.
În Melbourne au fost inventate și aplicate sistemul de vot australian – 1856, ziua de muncă de opt ore – 1856, bormașina – 1889, sistemul de call girls – 1891 (ingenioși australienii, nu ?), primul film de lung metraj din lume, The Story of the Kelly Gang (70 minute) – 1906, crema de ghete Kiwi Shoe Polish – 1906, Aspro – 1917 (prima aspirină non-Bayer din lume), Vegemite – 1923, utility vehicle – 1933, cutia neagră a avioanelor – 1958, mănușile chirurgicale de latex – 1964, Interscan (microwaves landing guidance system) – 1975, urechea bionică – 1979, antiviralul Relenza | Zanamivir – 1989, dispozitivul de citit pentru orbi– 1990, platforma Zeta – 2000.
Orașului Melbourne i se spune în prezent, „the wonder from down-under”, pentru că a devenit un centru artistic și muzical, educațional, comercial, sportiv, turistic fiind locul nașterii filmului și televiziunii australiene, mișcării impresioniste australiene (Heidelberg School), al dansurilor australiene (New Vogue, Melbourne Shuffle), a sistemului de reguli pentru fotbalul australian, într-un cuvînt Melbourne este capitala culturală a Australiei (complexul Victoria Arts Centre inaugurat în 1984 – cu trei teatre, o sală de concerte și National Gallery), o fuziune între arhitectura victoriană somptuoasă și una ultra modernă, imaginativ-creativă.Centrul Melbourne-ului, Central Business District este un caroiaj cu laturile de 1,5 kilometri, Victoria Street la nord, Flinders Street la sud, Spencer Street la vest și Spring Street în partea estică.
Obiectivele turistice includ Bourke Street Mall și Collins Street (zona comercială), catedrala St. Paul, clădirea Primăriei (Melbourne Town Hall), Royal Botanic Gardens, Fitzroy Gardens, Queen Victoria Markets și Albert Park Lake, zona Southbank cu Southgate Arts and Leisure Precinct, Crown Entertainment Complex (cazinoul Melbourne), Shrine of Remembrance (Kings Domain Gardens), podul Westgate, Melbourne Cricket Ground and Melbourne Park (home of the Australian Tennis Open).
Revenind la Worldcon 2010, cea mai importantă întrunire SF din lume au participat peste 5.000 de fani de pe toate meridianele, inclusiv sute de autori, artiști și editori, aducînd împreună fanii și profesioniștii genului.
Programul celor cinci zile a cuprins sute de ore de prezentări, peste 500 de dezbateri, mese rotunde, acordarea de autografe, video sesiuni, cu cîte 10 programe simultane, Ceremonia acordării Premiilor Hugo, Art Show-ul (expoziția lucrărilor profesioniștilor din domeniul imaginarului), Dealers Area (zona tranzacțiilor comerciale între fani), Exhibits (prezentînd decoruri și costume din filme, exponate științifice, demonstrații tehnologice), Masquerade (parada costumelor fanilor și fanelor), Special Events (concerte, prezentări dramatice, ateliere literare și artistice), Film and Video Program, Filk (o combinație de folk și SF, materializată prin interpretarea unor cîntece cu tematică SF&F).
Guests of Honour (amfitrionii speciali) au fost Kim Stanley Robinson, celebrul scriitor american de SF, artistul grafic australian Shaun Tan, promotorul și animatorul australian Robin Johnson. Autorul Australian Garth Nix a fost Mare Maestru de Ceremonii la decernarea Premiilor Hugo 2010, duminică 5 septembrie în Marea Sală a complexului Melbourne Convention and Exhibition Centre.
Printre participanți s-au numărat George R.R.Martin, Robert Silverberg, China Mieville, Paolo Bacigalupi, Gregory Benford, John Scalzi, Alastair Reynolds, Charles Stross, John Clute, Peter Nicholls, Jonathan Strahan, Cory Doctorow, Jack Dann, Ellen Datlow,Patrick Nielsen Hayden, Trudi Canavan, Marianne de Pierre, Kaaron Warren, Juliet Marillier (care ne-a acordat un interviu ce va fi postat pe site-ul SRSFF).
Premiile Hugo 2010, deja anunţate pe siteul nostru, le reamintim mai jos:
ROMAN
La egalitate, „The Windup Girl” – Paolo Bacigalupi (Night Shade) și
„The City & The City” – China Miéville (Del Rey; Macmillan UK, trad.rom.editura Tritonic, 2010)
NUVELĂ
„Palimpsest” – Charles Stross (Wireless; Ace; Orbit)
NUVELETĂ
„The Island” – Peter Watts (The New Space Opera 2; Eos)
POVESTIRE
„Bridesicle” – Will McIntosh (Asimov’s 1/09)
LUCRARE CONEXĂ
„This is Me, Jack Vance !” (Or, More Properly, This is “I”) – Jack Vance (Subterranean)
ROMAN GRAFIC
„Girl Genius, Volume 9: Agatha Heterodyne and the Heirs of the Storm”
text : Kaja, Phil Foglio; desene : Phil Foglio; colorizare : Cheyenne Wright (Airship Entertainment)
PREZENTARE DRAMATICĂ (film de lung metraj)
„Moon” – scenariu de Nathan Parker; după o idee de Duncan Jones; Regia : Duncan Jones (Liberty Films)
PREZENTARE DRAMATICĂ (film serial)
Doctor Who: “The Waters of Mars”
Scenariu : Russell T Davies, Phil Ford; Regia : Graeme Harper (BBC Wales)
EDITOR (romane) : Patrick Nielsen Hayden
EDITOR (povestiri) : Ellen Datlow
ARTIST PROFESIONIST : Shaun Tan
SEMIPROZIN : Clarkesworld editat de Neil Clarke, Sean Wallace, Cheryl Morgan.
FAN ȘI SCRIITOR : Frederik Pohl
FANZIN : StarShipSofa editată de Tony C. Smith
FAN ARTIST: Brad W. Foster
Hugo Award Ceremony Live Coverage : http://www.ustream.tv/channel/worldcon
Worldconul 2011 (Renovation, 17 – 21 august) va avea loc în Reno, Nevada, S.U.A și ediția din 2012, la Chicago (Chicon, 30 august – 3 septembrie).
Cristian Tamaş