În anii optzeci ai secolului 20, existau deja semnele  schimbării care a venit în 1989 – în aceşti ani au apărut noi autori care au lansat reviste precum Helios și Metamorf şi antologii (ca Analog),  în mod independent de revista dominantă Galaktika.

După ce piaţa a devenit liberă, autorii amatori anteriori împreună cu independenţii s-au asociat creînd platforme de publicare,  şi au  început să lanseze serii pentru autorii ungari.
Tendinţele care s-au stabilit în această perioadă continuă să influenţeze operele de ficţiune ale autorilor SF din Ungaria. Traducerile  publicate au determinat cursul science-fiction-ului şi fantasy-ului în Ungaria şi opţiunile iniţiale au fost determinante.

În anii nouăzeci unii din autorii din Ungaria au adoptat pseudonime englezești sau franțuzești şi au inventat așa-ziși autori străini pentru a  exploata foamea de audienţă pentru lucrări SF și fantasy noi şi de import.

Această tradiţie este încă în viaţă, chiar dacă le este clar cititorilor că pseudonimele aparţin unor scriitori locali .Science-fiction-ul  publicat a inclus  romanele cyberpunk ale lui William Gibson şi novelizări ale unor filme, precum şi o serie de opere spaţiale –  SF-ul de calitate a fost umbrit de aventuri,  deşi câteva edituri au publicat opere premiate şi lucrări care au definit genul.

Colecțiile editura  Mora, Galaktika Baráti Kör, Möbius science fiction könyvek și  A sci-fi mesterei” (Maeștrii  Science Fiction-ului) au fost niște nestemate ale  acelei perioade. Dar chiar şi aşa, acest deceniu a fost în cea mai mare parte decada fantasy-ului. Interesant cum  romane calitative, cum ar fi cărţi de Ursula K. Le Guin, Robin Hobb, David Gemmell şi  alte  texte clasice  (atunci încă netraduse) de autori precum Zelazny,  Andre Norton,  Moorcock au putut coexista cu așa zisa literatura de role playing  şi totul era considerat la grămadă, fantasy.

Subgenurile heroic & dark fantasy au dominat piața,  cu doar cîteva urban fantasy –uri și slipstream –uri ici şi colo.
Nu e de mirare că autorii din Ungaria  au scris,  de asemenea,  în special opere spaţiale şi fantasy clasic,  şi chiar dacă cele mai multe dintre ele n-au fost decît umbre ale operelor princeps pe care le imitau,  unele  au devenit  texte clasice ale SF-ului ungar în câţiva ani.

Noi edituri au înflorit şi au oferit scriitorilor posibilitatea de a experimenta şi de a-și găsi vocea . Mulţi dintre ei și-au început cariera  în anii nouăzeci, maturizîndu-se și utilizînd  teme mai grave şi personale. Scriitori SF ajunși astăzi vedete au fost publicați  pentru prima dată de mici edituri,  cum ar fi Sándor Szélesi (Anthony Sheenard),  Botond Markovics (Brandon Hackett) şi  Zoltán László.
Una dintre editurile care a făcut pionierat, Griff, este deosebit de importantă, deoarece a introdus două branduri de shared worlds care continuă să fie importante și azi,  Káosz (haos), univers literar creat de István Nemes (John Caldwell) şi M.A.G.U.S., creată de András Gáspár şi Csanád Novák (pseudonimul colectiv utilizat a fost  Wayne Chapman; după primele două cărţi Wayne Chapman a însemnat doar András Gáspár).
În anii nouăzeci,  noi edituri (Valhalla, Cherubion) au început să publice atât  autori străini şi cît și autori din Ungaria – lucrările notabile  includ  Bluesul semilunei de argint (Ezüst félhold blues) de András Gáspár , o poveste sumbră ce are loc într-un  secol XX  alternativ  şi seria de fantezie eroică intitulată  Tier nan Gorduin (cu acțiunea în universul M.A.G.U.S.) de András Gáspár  ; Catedrala  (Katedrális) de Tibor Fonyódi (Harrison Fawcett), o aventură temporală care a devenit fundamentul  brandului Universul Misterios ;  seria volumelor  Kárpáthia de Mór Bán şi povestirile trilogiei  Dark Mersant de Zsolt Kornya (Raoul Renier).

Modelul de distribuţie al editurii  Cherubion a fost interesant: au creat un club de carte  și au trimis science-fiction şi fantasy ( traduceri şi texte locale)  în cele mai îndepărtate colţuri ale Ungariei.
În 1989  Galaktika a lansat prima revistă de fantasy  (Fantasy),  numită  mai tîrziu Atlantisz care a introdus  pe piața locală autorii internaţionali ai genului  şi care a avut 10 numere.
În 2004,  a fost relansată revista Galaktika iar editura  care o relansase  a început să publice titluri importante de science-fiction ale unor autori străini şi ungari,  și a lansat mai multe antologii tematice ale unor diverse literaturi SF.

Pe parcursul anilor au existat mai multe încercări de a lansa reviste de science-fiction & fantasy , de exemplu Átjáró (Portal) a început în 2002  şi a avut 15 numere înainte de închidere.

Role playing-ul și jocurile video cu substrat fantasy  avînd succes au determinat ca revistele de gen, Runa, Bíborhold / Holdtölte,  Hasadék,  Fanfár să includă și povestiri de gen, traduceri și texte locale.

De exemplu, Gábor Csigás şi Viktor Juhász, ambii fiind autori de dark fantasy și slipstream au debutat în Bíborhold.
Momentan în Ungaria nu există  nici o revistă fantasy  ci numai  fanzine și  antologii.

Singura revistă horror din Ungaria  se numește Fangoria.

Science-fiction-ul o duce mai bine: revista lunară  Galaktika trăieşte din nou şi Új Galaxis (Noua Galaxie) şi Avana Arcképcsarnok (Avana – Galerie de portrete,  publicată aproximativ de două ori pe an) sunt ambele antologii tematice,  ospitaliere pentru  autorii amatori de SF.
Autorii de mainstream au utilizat,  de asemenea, elemente supranaturale şi fantastice în operele lor, unele exemple sunt   Legenda eroilor înlăcrimați ( A könnymutatványosok legendája )
de  László Darvasi (de asemenea, tradus în germană),  Bestiárium Transylvaniae de Zsolt Lang şi  Conacul Stelelor (Csillagmajor),  de regretatul Ervin Lázár, pentru a numi doar cîteva.

Autorii de mainstream şi autorii de fantasy  nu au nicio contingență în Ungaria iar diferențele dictate de tradiţie şi de abordarea specifică  a condus la existența unor  sectoare de public complet diferite.
Noul mileniu a adus noi edituri, scriitori noi,  care urmează  tendinţele mondiale ale  SF-ului  şi fantasy-ului,  utilizează  posibilităţile oferite de internet de a se promova,  creînd o abordare unică şi proaspătă.
Am menţionat că există unele branduri de shared worlds, care s-au născut la începutul anilor nouăzeci şi sunt încă la modă – brandul este  o atracție puternică ca și numele celor mai buni scriitori,  chiar dacă  valoarea  cărţilor din aceste serii variază foarte mult. Cele mai populare branduri fantasy sunt Káosz,  Cherubion şi Magus.

Deşi există  branduri  în cadrul operelor spaţiale precum Universul misterios,  romanele individuale sunt mai tipice în SF.
Accentul pus pe aventură și ritmul rapid sunt tipice celor  mai multe lucrări ale genului din Ungaria, dar cititorii răsplătesc cu atenția lor și pe autorii care-și aleg și teme relevante și pun tehnica literară pe primul plan.

Există cărţi şi povestiri care sunt interesante, noi, moderne şi inconfundabil ungurești – şi sunt din ce în ce mai multe în fiecare an. Ultimii cinci ani au înregistrat o creştere a cărţilor interesante – în timp ce anterior aventura și divertismentul au fost cuvintele cheie, romanele mai noi încearcă  să reflecteze și asupra problemele şi întrebărilor sociale şi personale şi sunt mult mai sumbre în tonalitate.
Pentru a proba cele mai bune texte contemporane  SF din Ungaria,  i-aş recomanda  pe Zoltán László cu  Circulație (Keringés )  și povestirile sale  ;  Botond Markovics ( Brandon Hackett) , Decizia postumană (A poszthumán döntés) şi  Mașinile Domnului ( Isten gépei)  (recenzate de colegul nostru Feri Balin- nota mea, C.T.)  şi  tetralogia lui  Etelka Görgey ( Raana Raas), Timpul minunilor ( Csodaidők).
Zoltán László caută răspunsul la suprapopulare şi la schimbările climatice globale, prin călătoria în timp; Markovics Botond explorează limitele fiinţei umane şi a modului în care dezvoltarea tehnologică se transformă exponenţial în singularitate  tehnologică;  Timpul minunilor este  istoria amară a unei familii stabilite într-un viitor turbulent politic şi religios.
O notă adiacentă : arta este mai presus de bariera  de limbă pe care science-fiction-ul din Ungaria nu a putut-o depăși  şi  cîțiva artişti SF&F  activează în cadrul genului la scară internaţională.        Zoltán Boros şi Gábor Szikszai au câştigat premiul Chesley în 2006,  şi crează coperţi de carte şi ilustraţii,  aşa cum face și  Péter Tikos.  Attila Futaki (ilustrator de benzi desenate) a fost publicat în Franța   şi  lucrează în prezent la ediţia albumului Disney  a romanului fantasy  “The Lightning Thief”,  2005. ( de Rick Riordan,  primul volum din seria  “Percy Jackson & the Olympians” – nota mea,  C.T.)
Science-fiction-ul din Ungaria  devine interesant din nou.

Csilla Kleinheincz,  autoare  de fantasy și editor, Ungaria

Csilla Kleinheincz

Csilla Kleinheincz

Csilla Kleinheincz (născută : 26.08.1978, Budapesta) este editor la Delta Vision, una din cele mai importante edituri de fantasy din Ungaria.

A debutat cu poeme în antologia  „ A  douăzecișicincea oră” („Huszonötödik óra”) publicată de editura Stádium din Budapesta.

A continuat cu publicarea de povestiri în reviste mainstream și fantasy și în diverse antologii:

„Călătoria lui Hindh” – antologia „Visătorii”,  2000

– „Dama de pică” – revista Fanfar,  2000

„Femeia de gheață” – antologia „Foc secret”,  2004

„Jambalaya” –  antologia Noua diagonală”, 2004

„Deșert alb” – revista Roham,  2005

„Iepurași” – revista Roham,  2006                                                                                             

– „Lorem ipsum” –  – revista Rost, 2009

Primul roman publicat  (un urban fantasy)  a fost  „Orașul  dinăuntru („Város két fül között”) în 2005.Cel de al doilea roman,  tot fantasy, „Sevenwood” („Ólomerdő “) a apărut în 2007,  la aceeași editură,  Delta Vision din Budapesta.

Culegerea ei de povestiri 2009,  „Iepurași,  sirene, relații” a apărut în 2009, la editura Stádium, Budapesta.

Povestirea ei,  O picătură de zmeură” („A drop of raspberry”) a fost publicată în antologia americană  Interfictions editată de Delia Sherman și Theodora Goss  (Small Beer Press, 2007)  și în revista SF cehă Ikarie iar două alte povestiri i-au fost cumpărate de Black Petals Horror Magazine, S.U.A. (After midnight, before dawn în  2006 și Last Service Line în  2007) și de e-zine-ul portughez Nova (Corbi pe sîrmă,  2008)

A  tradus volume de Peter S. Beagle, Anne McCaffrey și Kelly Link.

Ca editor a lansat în Ungaria autori precum Peter S. Beagle,  Anne McCaffrey,  Michael Moorcock,   Brandon Sanderson,  Gene Wolfe,  Patricia McKillip,  Jo Walton,  Geoff Ryman prin intermediul colecției „Maeștri ai imaginației” de la editura Delta Vision.

Cu ajutorul colecției “Atelier Delta” a lansat autori locali de SF, fantasy și horror, adunîndu-le povestirile și în antologiile anuale tematice,  77 și Erato.

Traducere şi adaptare: Cristian Tamaş