Editutorial
2010 – Profeţiile fanului molie
Încununând exerciţiile de anticipaţie, ne-am permis zilele acestea o scurtă călătorie în timp, cu ajutorul prototipului „Dacia Enterprise”, realizat la Colibaşi, de Compania Renault-Wells, din piesele unei legendare Dacii 1100. La viteza de 50 n – 4 w, (unde „w” este unitatea warp, iar “n” este litera care urmează lui “m”), Dacia Enterprise a făcut posibilă o fundiţă temporală, îngăduind echipajului să arunce o privire viitorului şi să se şi întoarcă. Suntem aşadar în măsură să le oferim tuturor celor interesaţi câteva premoniţii privind evoluţia fandomului românesc în 2010.
* A fost anul concordiei generale. Aspoii, bujolzii şi urşii s-au îmbrăţişat lăcrimând la ceea ce istoria va consemna cu veneraţie drept “Summitul de la Gogoşarul” şi au conceput cea mai complexă publicaţie SF a tuturor timpurilor – “Marţianul român”, care în scurtă vreme a scos de pe piaţă toate revistele literare. Nicolae Manolescu a depus o cerere de angajare ca recenzent la secţiunea cyberpunk, cerere respinsă de triada Bujold-Ursu-Aspoiu pentru exces de virgule între subiecte şi predicate.
* În iunie 2010, a intrat în vigoare noua lege a drepturilor de autor, care a stabilit un minim de 100 000 de euro şi două vedre de vin pentru fiecare volum publicat. Cel dintâi beneficiar al acestei sume a fost Balin SFeri, celebrul şi contestatul profesor al Academiei de Literatura SF & F din Alba, la cel de-al 25-lea best-selller al său. Scriitorul a donat vinul unor boschetari mainstream şi banii pentru realizarea bustului de silicon al Bloggeriţei Necunoscute.
* Rudi Kvala a coborât din Munţii Gilăului, unde anihilase un grup de partizani ce refuzaseră să se alăture celor cinci milioane de membri al Cenaclului ProspectArt. După ce şi-a ras barba cu briciul fotonic, a predat cavalul la magazie şi a lăsat la vatră starsheep trooperşii, el s-a teleportat spre Stockholm, ca să primească Nobelul pentru Pace pe Bloguri.
* Michael Haulică a condus palpitanta expediţie amazoniană în căutarea primului site SF al tuturor timpurilor, portalul mayaş „Sfârşitu’ lumii pă bune”, cu comentarii şi linkuri cioplite în piatră. Celebrul explorator a luat cu sine doar manualul „A şaptea zi a vânătorului şi pescarului amator”, al vestitului S. A. Unicorn, pentru a câştiga simpatia vânătorilor şi pescarilor indigeni. La întoarcere, Mike declara dezgustat: „Mayaşii ăştia nu l-au răsfoit nici pe Liviu Radu, deşi-l aveau în programa de generală!”
* O delegaţie de sefişti romulani a descins la Bolintin pentru a-l depista pe cel mai talentat autor român. În busculada creată de cei 816 534 de candidaţi, care s-au prezentat la preselecţia de pe nava romulană, s-au înregistrat 2356 de victime, autori de fantasy mai puţin obişnuiţi cu cotonogelile fandomului. Câştigătorul, un tânăr din Găeşti, a fost onorat prin cea mai distinsă ceremonie a science-fictionului romulan, fiind mâncat.
* A fost şi anul celui mai răsunător proces de plagiat pe care l-a cunoscut vreodată această parte a Galaxiei. Fiind declarat vinovat de către un consiliu de oroare, Dănuţ Ungureanu a recunoscut că în povestirea sa „Ultimul mesaj e veşnicia” a copiat cuvântul „ultimul” din romanul „Ultimul mohican” al lui James Fenimore Cooper. El a fost pedepsit să copieze de cinci sute de ori sloganul lui Cristian M. Teodorescu – „Femeile vor conduce lumea!”
* S-a lansat în noiembrie 2010, în condiţii tehnice excepţionale, superproducţia cinematografică „Păcală în satelitul lui”, cu un scenariu inspirat din tezaurul folcloric românesc şi o finanţare asigurată de micul comerţ cu indulgenţe pus la punct de conclavul SRSFF.
* În sfârşit, un comitet de critici condus de Paul Cernat a declarat „Voyna i mir” al lui Lev Tolstoi ca aparţinând patrimoniului SF. Monumentala operă a fost tradusă mai întâi din rusă în engleză, cu titlul modern „War & Peace live”, ea fiind transpusă apoi de Mihai Dan Pavelescu din engleză în română, cu titlul „Gâlceava înţeleptului Martin cu lumea a patra”.
La mulţi ani, în 3010!
D.U.
ar trebui sa scrie fiecare… ceva de genul asta. mai rade si omu’ din noi.
Multumim. 🙂
Total de acord. Cu o conditie: eu sa dau vinul de plimbator johnesc.
La multi ani.
genial!!! am ras cu lacrimi…
la multi ani SRSFF-ului, desi mi-e cam frica de lupta lui Rudi Kvala prin munti 🙂
Am râs de m-am prapădit! Să ne trăieşti dom’le preşedinte, să mai avem de cine râde! 🙂
Dacă gâlceava te inspiră la producerea unor astfel de texte, atunci trebuie să o iscăm cu regularitate. Merită!
Eee da! Asta-i… umorul de impacare! 😀 😀
Misto scris, amuzant rau!
La multi ani!
Nici nu m-am prapadit si nici nu mi-au dat lacrimile. Pentru ca in profetie nu apare si confederatia.
Foarte fain! LA MULTI ANI! sefeului si tuturor sefistilor!
1. La primul kix din 2010 in Parlamentul Zerocameral, pe primvicepreshul Boc l-a apucat boceala si, dupa ce lacrimile i s-au uscat pe pantaloni, a zamislit cu ce i-a mai ramas Ideea de referinta: sa combine ministerele Educatiei, Sanatatii, Turismului, Industriei, Internelor, Apararii si Finantelor intr-un singur gigaminister, cel al Sefeului, pentru ca la urma urmei SFul este singura nota comuna a tuturor acestor administratii, iar in viitor cine nu poate anticipa inceteaza instantaneu sa mai existe.
2. S-a lansat concursul pentru ocuparea postului de gigaministru, numai ca era cam prea tarziu pentru imparteala bugetului (chiar daca tot bugetul nu era atribuit decat unui singur gigaminister) asa ca solutia a venit singura: sa fie contactat cineva din fandom IN TRECUT, ca sa pregateasca terenul pentru momentul venit; in asa fel incat atunci cand se da liber la concursul pentru gigaminister, in maximum 5 minute locul sa fie ocupat.
3. Mesajele transmise prin metaspatiu s-au imprastiat insa de-a lungul ultimelor 3-4 decenii, iar receptaculii mai mult sau mai putin inconstienti ai acestora au inceput instantaneu (fiecare in epoca lui istorica) sa-si demonstreze lor si celor din jur ca sunt mai sefisti decat vecinul de scara (ca se pricep mai bine shamd).
4. Un an bun!
Mai schimbati si voi editorialul asta ca plictisiti lumea