Nu mai este un secret faptul ca s.f.-ul nostru s-a subţiat foarte tare, cu toate că un oarecare lobby există, majoritatea canalelor de televiziune difuzând în mod curent lung-metraje sau seriale de gen. Partea audio-vizuală a fenomenului este deci bine reprezentată, spre deosebire de cea mai puţin palpitantă, a cărţilor şi revistelor, obiecte intrate într-un nemeritat con de umbră. Bănuiesc că n-avem ce face, lumea şi-a schimbat faţa şi Internetul a câştigat bătălia. Cărţii i-a rămas doar un loc onorific, aproape abuzând de filonul de colecţionar al cumpărătorului. De aceea, editorii sunt extrem de selectivi, alegând doar nume reprezentative, cu succes sigur şi fără emoţii. Anglo-saxoni, adică. În faţa autorilor români ezită, se codesc, se eschivează. Poţi să-i blamezi la o adică? Nu, bineînţeles, nu ei au inventat economia, ei doar îi aplică regulile.

În lipsa unei arene de exprimare (sau poate în completarea uneia foarte plăpânde), science-fictionul românesc s-a mutat în bloc pe net, unde face totuşi treabă bună, cu toate convulsiile şi neînţelegerile adiacente dintre autori. Dar nu ajunge, nu?

Ideea este că avem mare nevoie de repere. Una sau mai multe apariţii regulate, pe clasicul suport de hârtie. Romane, antologii sau reviste, orice, chiar şi fanzine. Avem nevoie de solidificarea unei tradiţii, oarecum uitate astăzi, în vremurile capitalismului european. Bănuiesc că numai în acest fel se nasc tendinţele, curentele sau opiniile unor generaţii. Altfel, apa trece şi acestea tot confuze rămân. Din păcate.

În culegerea de faţă, intitulată Titania, am propus şapte autori. Şapte condeie diferite, şapte viziuni. Ovidiu Bufnilă (Big Bang Boo), cu stilul său stufos şi şugubăţ, construind un fantasy absolut personal, cu un excelent vector speculativ, Mihaela Savu (Pecno 21), un fantastic vag încriptat, oarecum kafkian, cu o simbolistică abundentă şi final halucinant, aparent lipsit de cauzalitate, Nicolae Ghinea (Camera lui Comptor), un tablou suprarealist, populat cu personaje hipnotice, zugrăvite cu un dezvoltat simţ al detaliului şi o iremediabilă tristeţe, Victor Martin (Nort sau omul invers), cu povestea lui ironic-meditativă despre povara unicităţii şi a singurătăţii totale. Laurenţiu Nistorescu (Povestea clonului şi a androidei), cu umorul său analitic şi fin, cu acuitatea flerului cu care găseşte fisurile în substanţa realului, toate grefate pe tonul unei expoziţiuni monotone şi aproape neutre. Remus Şimian (Fabrica), povestea regăsirilor ciclice şi autoflagelante, în care adevărul este povara cea de pe urmă. În final, subsemnatul cu Chemarea, un poem despre alte lumi, pur şi simplu.

Îmi doresc ca textele să vă ţintească inima şi acest pas publicistic să se transforme intr-un maraton cu finalul cât mai depărtat cu putinţă.

Cu respect pentru toţi cei care citesc aceste rânduri,

Cezar Mazilu

Nota SRSFF:

Titania: format A5, 84 pagini, anul de apariţie 2008. Antologatori: Laurenţiu Nistorescu şi Cezar Mazilu, editura Altum (Piteşti)

Volumul poate fi cumpărat prin comandă online de pe blogul http://cezar-humus.blogspot.com/ la preţul de 5 lei (fără taxe de expediţie).