Am debarcat în „dulcele târg al Ieşilor” pe la şase dimineaţa, într-o luni prea răcoroasă chiar şi pentru un sefist venit la o manifestare intitulată „Scenarii catastrofice şi eroi salvatori”, pregătit aşadar să facă faţă …

La Timișoara, printre atâtea întâmplări valoroase, am fost martorul unui moment special. Ziua a doua a sesiunii Helion se deschidea cu prezentarea unor filme de scurt metraj, realizate de Adrian Chifu. Mărturisesc că în sinea …

Un vechi și bun prieten, tovarăș de suferință într-ale sefeului, cu talent și experiență, îmi scrie bărbătește într-o noapte: „Băi frate, ia zi, pe cine acoperiți voi cu concursul ăla de roman al lu’ seresefefe? …

Trecând epoca în care tinerii autori escaladau vitejește evereștii de răutate ai cenacliștilor acriți, iată că prospectartiștii rezervară cea mai recentă reuniune de la Observator unor bătrânei ai sefeului românesc, mai mult sau mai puțin …

Organizatorii CM de Fotbal au înregistrat vinerea trecută cele mai scăzute cote de interes, practic majoritatea covârșitoare a microbiștilor renunțând la plictisitoarele meciuri pentru a urmări cu sufletul la gură ședința cenaclului ProspectArt. Cu ochii …

Am fost încântat remarcând încântarea cu care prietena capricornk13 i-a remarcat pe Arkadi şi Boris Strugaţki. Fraţii ruşi sosiţi la ţanc în meandrele tinereţii pentru a-i contracara pe stresanţii fraţi Deca, mereu prezenţi pe drumurile …

Şi din nou în atât de îndrăgitele tenebre ale Observatorului… Cu tot vântul rrreceee, care, în deplin acord cu legile lui Murphy, bate mereu dinspre locul de adunare, un număr mulţumitor de sefişti s-au încumetat, …

Când domnişoarele asistente de la Centrul Calderon încep să care scaune de colo-colo e semn bun că nu mai sunt locuri în sala de cenaclu (bine, uneori le mai rugăm noi să se plimbe cu …

…Dacă n-o fi murit deja. Încep cu un fleac personal: am preferat să scriu Utopia cu majusculă fiindcă am admirat-o întotdeauna ca fiind una dintre cele mai dificile construcţii literare. Între cauzele acestei dificultăţi identific …

Prin furtunoasele (ori ploioasele) şedinţe de cenaclu, şi recenziile diverselor texte, am avut ocazia să remarc, oarecum intrigat la început, apoi ceva mai liniştit – pe măsură ce constatările s-au coagulat sub forma şi dimensiunile …

Recunosc, alegerea titlului a fost determinată în bună parte de imaginea irezistibilă a cititorului scandalizat la vederea unei asemenea compoziţii. Dar, după ce partida de râs cu sughiţuri s-a încheiat, constat în spatele preţiozităţii prezenţa …

Bravo 8 – Cmd.
Cmnc 52/2
20.11.87/18.10
Multiplicare – 0
001 Sven, ascultă, băiete… Situaţia se poate schimba radical dintr-un moment în altul.
002 Am aceeaşi impresie, domnule comandor. Adică toate datele… Din această dimineaţă, Numărul Trei a început să …

Daniel Ayana, la groapa albei
O dată, demult de tot, am avut un câine… Era un câine mare şi bleg, cu ochii mereu pe jumătate închişi, cu fălcile căzute şi blana flocoasă. Când a murit l-am …

Însemnările Petrei Ianthe
Studiul xeno-bio „Shake Hands”
LFSP 77 – Tanganyika
Data 08.14.087
001 De departe fenomenul cel mai spectaculos carel oferă evoluţia unei „mâini” este cel al maternităţi programate repetitive (MPR).
002 Când judecătorul decide că femela …

Este posibil ca în articolul de faţă să mai scap prin bălăriile vorbelor mari, lucru pentru care îmi cer scuze. Este posibil de asemenea ca textul însuşi să pară mai degrabă un soi de confesiune, …

La 6.15 a.m., un cercetaş mă scoase pe poarta vestică a taberei şi porni cu peste o sută de kilometri la oră. Ierburi de tot felul zburau în trombă de sub perna de aer, făcându-ne să semănăm cu o tornadă în miniatură. Le-am repetat piloţilor coordonatele văgăunii în care trebuia să ajungem, iar ei clătinară din cap sincronizaţi, indulgenţi ca doi tineri cumsecade care trebuie să ducă un boşorog la plimbare prin parc. M-am lăsat pe spătarul fotoliului şi am conectat translatorul, hotărât să-mi completez cunoştinţele de taiană o dată cu somnul de dimineaţă. Frânturi de vise mi-au dat târcoale, dar nimic coerent nu s-a închegat din aceste fantasme. Şi, din cauza beţiilor recente, câteva cuvinte taiene mi s-au întipărit în memorie incorect.

M-am trezit buimac. Unul dintre piloţi mă scutura cu blândeţe.

- Ajungem în zece minute, dom’ profesor…

Peisajul se schimbase radical. Locul stepei fusese luat de lunca fluviului Taisa. Goneam în întâmpinarea undelor mâloase, galbene, iar pe celălalt mal alternau dealuri şi văi înguste.

- Uite! făcu pilotul.

Dinaintea cercetaşului fugea un stol mare de păsări tai, răsărit de nicăieri, zece, poate cincisprezece mii de făpturi brun-cenuşii, alergând toate în aceeaşi direcţie. A trebuit să încetinim, fiindcă protejatele soarelui Aldan nu-şi schimbau direcţia, şi în doar câteva secunde ne-am aflat în mijlocul stolului…

Se ia un autor aflat la primele sale texte şi prin şiretenii specifice (zâmbete, bătăi pe umăr, o laudă-două, că nu ne doare gura) este dus la o şedinţă de cenaclu, pentru a citi din opera proprie. Lectorul lecturează, ascultătorii ascultă. Cei prezenţi fac o serie de comentarii pe marginea textului, unele mai favorabile, altele mai veninoase, toate însă – este asigurat autorul, spre binele lui şi al lucrării. Autorul însuşi îşi notează febril (în minte, căci să scoată acum, tam-nesam, un carneţel şi-un pix ar da rău în ochii acestor domni pe care-i admiră) toate observaţiile. O dată ajuns acasă, va încerca, sau nu, să rescrie proza cu pricina, conform îndemnurilor (sau chiar ghionţilor)…

„La mijlocul de drum al vieţii noastre
m-am fost găsit într-o pădure-adâncă
pierdusem drumul drept prin văi sihastre”.
(Dante, Infernul)

…În ultima decadă a secolului, companiile au trecut la redistribuirea lumilor noi, preluând definitiv controlul …

O dezamăgire, spune Paul Cernat într-un articol din Observator Cultural (481) despre “Istoria critică a literaturii române” a lui Nicolae Manolescu.
În revista Cultura (230), Mihai Iovănel prezintă două volume SF: “Adrenergic!” al lui Sebastian A. Corn şi “Rock me Adolf” al lui Silviu Genescu.
Tot în revista Cultura (230), Cătălin Olaru se întreabă dacă există Terminator după Schwartzie?
Cătălin Sturza, în schimb, ne povesteşte despre Sacrificiul vraciului al lui Joseph Delaney . Tot în Cultura (230).
Later edit: Mihai Iovănel ne mai face o surpriză plăcută, unde în altă parte decât pe blogul revistei Cultura. De data aceasta ne vorbeşte despre Basmele Geostaţionare ale lui Dănuţ Ungureanu.

O nouă întîlnire a cenaclului ProspectArt, la Observatorul Astronomic din blvd. Lascăr Catargiu 21. Se pare că va fi o şedinţă interesantă, având în vedere faptul că s-au anunţat cu texte trei dintre membrii cenaclului. …