1. De ce iubim femeile? Sunt frumoase, sprintene şi spirituale; puternice şi sensibile, se prăbuşesc atunci când te aştepţi mai puţin şi se ridică atunci când te aştepţi şi mai puţin.
Ségolène este înaltă şi blondă. Seamănă cu mai toate fetele din generaţia ei, exceptându-le pe cele care nu sunt înalte şi blonde, şi care sunt fie înalte şi brunete, fie înalte şi roşcate. Ségolène are ochii mari, verzi, privind încruntaţi ecranul bleumarin. Ségolène are mâinile fine, manichiură recentă şi fosforescentă; una din mâini strânge joystick-ul, iar cealaltă bâjbâie deasupra tastaturii.
“Ultima …

Din zorii feminităţii, din vremuri amemoriale, femeile ÅŸi-au pus întrebarea pe care mi-a pus-o alaltăieri fetiÅ£a mea în vârstă de douăzeci de ani: “Mamă, ce sunt banii? De unde ne vin ei?” Åži stiu, cele mai multe mame dau acestor întrebări instinctiv răspunsul că “pe bani i-a făcut Domina, ca să ne îndestuleze pe noi, fiicele Ei”, însă eu mă consider o femeie ambiÅ£ioasă ÅŸi n-aÅŸ vrea ca fetiÅ£a mea să cadă atât de timpuriu în obscurantism. A trebuit să-mi imaginez pentru ea un răspuns documentat, contabil ÅŸi totuÅŸi pe puterea ei de înÅ£elegere – ÅŸi iată, astfel a pornit ideea lucrării de faţă.

FetiÅ£a mea abia dacă ÅŸtie să citească sau să tasteze, însă are deja noÅ£iunea a ceea ce este un cont, ÅŸtie ÅŸi că sunt de mai multe feluri ÅŸi că în conturile acestea, ca în niste vârtejuri, se adună sau se evaporă banii, constituenta fundamentală a Monetariei. Åžtie sau intuieÅŸte cum conturile se pot transforma din unele în altele, cum ponderea lor este variabilă, cum se contopesc sau se resping. M-a urmărit adesea la calculatoare cum supravegheam încordată frământarea câte unui cont nebulos din care nu ÅŸtiam ce sume vor erupe, sau evoluÅ£iile bursiere ale unor fonduri (care, de fapt, sunt tot sisteme de conturi), dictate de voinÅ£a nu-se-ÅŸtie-cui. Stiu ÅŸi că foarte multe femei care se ocupă cu aceste observaÅ£ii ÅŸi monitorizări sunt departe de a intui ceea ce se petrece ÅŸi că, neavând pregătirea contabilă necesară, nu fac decât să îngâne “Mama noastră” atunci când conturile lor se evaporă sau când acÅ£iunile lor scad periculos de mult.

Contabilitatea primară ne învaţă că “banul este structura ultimă, imuabilă a FinanÅ£ei”, ne învaţă ÅŸi de cuantificarea sumelor de bani, învăţăm ÅŸi legile fundamentale ale Contabilităţii, interacÅ£iunile fundamentale între conturi ÅŸi bani, între bani ÅŸi bani, ÅŸi între conturi ÅŸi conturi. Atunci aflăm ÅŸi legităţile pe baza cărora este structurată întreaga Finanţă ÅŸi pe baza cărora – în principiu – putem prevedea orice, de la evoluÅ£ia simplă a unei tranzacÅ£ii bugetare de tipul înainte-înapoi-ÅŸi-tot-pe-loc, până la structuri complicate cum ar fi marile edificii contabile ale contemporaneităţii: Cele Douăsprezece Megalotrusturi, Casa de Asigurări, Riscuri ÅŸi Prognoze de Stat, Ministerul FinanÅ£elor Publice ÅŸi Nepublice. AÅŸa că am pornit să-i explic fetiÅ£ei mele care sunt legile fundamentale ale Contabilităţii. Åži i-am explicat că Mama noastră, sau Domina, nu stă să urmărească fiecare cont sau tranzacÅ£ie bursieră, aÅŸa cum facem noi, deoarece ar fi o ocupaÅ£ie prea plictisitoare pentru Marea Doamnă a Monetariei; S-a mulÅ£umit aÅŸadar cu stabilirea unor legi imuabile ale FinanÅ£ei ÅŸi de acum poate dormi liniÅŸtită, pentru că lucrurile curg de la sine aÅŸa cum a fost dat.

O nouă întîlnire a cenaclului ProspectArt, la Observatorul Astronomic din blvd. Lascăr Catargiu 21. Se pare că va fi o ÅŸedinţă interesantă, având în vedere faptul că s-au anunÅ£at cu texte trei dintre membrii cenaclului. DragoÅŸ C. Butuzea va prezenta un eseu care va căuta să creioneze un tipar al aÅŸteptărilor pe care le are un consumator obiÅŸnuit de science-fiction. Cristian M. Teodorescu ÅŸi, probabil, DănuÅ£ Ungureanu vor fi prezenÅ£i cu câte o proză în primă audiÅ£ie. Toate aceste lucruri prefigurează o seară de excepÅ£ie pentru iubitorii de science-fiction, aÅŸa …

Chemaţi-o pe soţia mortului, spuse Doctorul, năduşit. Apoi îşi trase masca pe faţă şi închise după el uşa salonului. Asistenta Trei îşi tropăi tocurile pe podeaua sălii de aşteptare.
- Doamna Teodorescu!… Doamna Teodoreeescuu!… strigă Asistenta cu o voce stridentă. Peste Spitalul Universitar XI se lăsa seara, ceaÅ£a ÅŸi smogul BucureÅŸtiului. De ceva vreme, gazele de eÅŸapament aveau un miros pătrunzător, organic, greu de definit.
- Doamna Teodoreeeescuu!…
Doamna Teodorescu era o mică bătrânică, oarecum cochetă şi cu un ochi de sticlă. Ieşea cu un aer aiurit din toaleta bărbaţilor.
- Veniţi puţin!
- A… …