Omenirea? Nu prea bine…
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Omenirea? Nu prea bine…”.
Când treci prin Serbia, te apucă jalea să vezi o ţară care, după 10 ani de război, după bombardamente, sancţiuni economice şi fără să fie în Uniunea Europeană, este cu mult mai curată, oamenii sunt …
Citeşte mai departe »Ştiri şi informaţii din science-fictionul românesc
Interviuri, evenimente, sensuri şi evoluţii în science-fiction
Autori, traducatori, editori, fani
Proză Science-fiction sau Fantasy, autori români şi traduceri
Anunţuri şi rezultate privind concursuri româneşti şi internaţionale
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Omenirea? Nu prea bine…”.
Vad ca te-ai blocat pe teme asta fabulistice (chiar si dupa ce te-ai razgindit). Opera? Nu prea bine… destul de ‘obosita’.
Asta fu tare insa: “Era într-adevăr o problemă grea, dar nu insolvabilă.”
Dat fiind faptul că e vorba de mine, nici nu se poate pune problema unei greşeli de genul mă gândesc la insolubil, scriu insolvabil, clar e vorba de neştiinţă.
Îţi spun una şi mai tare: ” teme asta” fabulistice estem. Eu sunt secui, tu ce scuză ai?
În orice caz, dacă din fiecare două propoziţii aş fi greşit una…alegeam să mă prefac că nu văd aşchia celorlalţi din cauza grinzii mele.
‘Scuza’ ar fi ca ai dreptate, si oricit de important m-as pretinde, comentariile mele (si in general comentariile) nu sint literatura (ci nici nu se vor, ma repet, indiferent cit de important se pretinde comentatorul), dupa cum ai spus si tu de nenumarate ori (mare intelept, mare!). Pe cind textul tau se pretinde…
Scuza reala e ca am prostul obicei sa comentez la semafor in ultima vreme.
Ei, chestia asta cu ‘insolvabilitatea’ (parca nici ‘insolubila’ nu suna asa de bine precum un “de nerezolvat” cinstit) e doar asa, cireasa de pe turta.
Inca o chestie: sa intelegem ca tu nu-ti citesti creatiile, macar asa… sa vezi ce ai scris si cum suna?
Uneori le recitesc. Textul acesta l-am recitit, s-ar părea însă că n-am fost suficient de atent.
Dacă măsurătorile se abat de la realitate cu 2-3 milimetri se cheamă erori, dacă se abat cu 20 de centimetri se cheamă greşeală şi nu se tolerează…
Nici nu am zis că ar trebui comentariile tale să se pretindă a fi literatură, încercam doar să spun că sunt greşeli şi sunt erori, ca la topografie.
Tu comentezi la semafor, eu acolo scriu. Motiv pentru care recitesc şi corectez abaterile de la reguli, cele care îmi sar în ochi. Acest text fiind însă unul pe care îl voi citi la cenaclu nu l-am bibilit prea mult, oricum va trebui să-l refac după ce-mi iau doza de şuturi, palme şi îmbrânceli. În situaţia asta sunt precum pacientul care urmează curând să treacă printr-o operaţie pe creier şi îşi zice că va aplica un plasture peste zgârietura de la mână dacă supravieţiuieşte.
poveste este expusa intro perspectiva interesanta, deci eu zic ca a iesit bine.
[...] începe şirul poveştilor din mai chiar din prima zi a lunii cu textul lui Balin Feri, „Omenirea? Nu prea bine…”. Autorul ne convinge încă o dată că are har de povestitor, chiar dacă în cazul de faţă [...]
[...] Articole recomandate:Medalion Radu Voinescu – Literatura S.F. si sageata timpuluiOmenirea? Nu prea bine…Despre ritmMaşinile Domnului – Brandon HackettMihai G. Badea – Calendarul [...]