Frazbile şi granchioase – Lewis Padgett
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Frazbile şi granchioase – Lewis Padgett”.
Când treci prin Serbia, te apucă jalea să vezi o ţară care, după 10 ani de război, după bombardamente, sancţiuni economice şi fără să fie în Uniunea Europeană, este cu mult mai curată, oamenii sunt …
Citeşte mai departe »Ştiri şi informaţii din science-fictionul românesc
Interviuri, evenimente, sensuri şi evoluţii în science-fiction
Autori, traducatori, editori, fani
Proză Science-fiction sau Fantasy, autori români şi traduceri
Anunţuri şi rezultate privind concursuri româneşti şi internaţionale
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Frazbile şi granchioase – Lewis Padgett”.
Multumiri pentru re-aducerea in atentie a uneia dintre cele mai frumoase si interesante proze SF publicate in almanahurile Anticipatia!
Astept si altele, aveti de unde alege !
sincer mie nu mi sa parut sa fie cine stie ce- asta este parerea mea la prima vedere pentru ca nu am citito in totalitate dar pe alocuri pe unde m-am oprit nu am gasit nimica ce sa ma tina ,,lipit de text,adica de ecran.:)
@Albinuta: vor fi si altele, ne bucuram ca textul a fos (re)primit favorabil
@Lascu Cosmin, ateptam parerea la a doua vedere
Poate ca ma lamuresti si pe mine cum e cu copyrightul, atit la povestea asta, cit si la anterioarele texte publicate “cu acordul traducatorului”?
Misto chestia cu frazbilele, una dintre cele mai tari povestiri pe care le-am citit vreodata, buna treaba faceti voi, baieti, cu reluarea unor lucruri din almanahele astea. Bagati mai multe, doar sunteti pe nonprofit!
Si de treaba cu copyrightul, stii cum se zice in popor, cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia. Vezi-ti, vere, de gunoiu’ matale din padure!
Cea mai frumoasa,superba si tare povestire,mi-a placut atit de mult incit am citit-o de 10 ori la rind.Atunci cind citesti aceasta bijuterie iti deschide pofta de viata si de SF. O recomand fara doar si poate ca povestirea secolului 20! Cine nu o citeste pierde esenta sefeului, parol!
Dear Bear, da cu taxele catre stat platite de Editura Millenium Press cum este, ca la targuri n-am vazut nici un bon fiscal de la sus numita editura? Da’ cu contractele part time ale celor care vand la stand? banuiesc ca ei trebuiesc platiti. Se vireaza taxe catre stat?
Daca tot te freaca grija de altii, ia uitatte mataluta, mai intai, in propria gradina. Vezi ce-ai semanat. Stii povestea cu piatra. Vrei sa vezi ce drepturi are SRSFF? Si altii vor sa vada dovada platii taxelor pe la targuri….
Deci parerea mea al unui creier simplu,mi se pare a fi o capodopera literara. si totuisi lasa de dorit
Adica un cercetator s-au ori si cine sau ce ar fi persoan respectiva,parca uitand si chiar in ultimul moment se gasi sa umple cutia cu jucariile copilului,mi se pare ilogic si fara sens odata ce o finta inteligenta cu o asemenea aparatur la dispozitie nu ar face asa ceva.
Asta ii tare 2+2 sau 2*2 = y8 sau 2+2=12-8 ca sa nu complicam lucrurile matematic.
si daca lucrurile nu ar fi asa cum sunt si dau un ex 2 are valoare 2.5 deci 2+2=5 dar pot spune si ca = y8.
Da ma prin tare intru-n loc si mi-a placut din cauza spectrului de gandire.
Era cu totul alceva daca se dadea inteles ca jucarile au fost trimise pentru a pregati urmatori einsteni pentr a face un salt in dezvoltarea tehnologica.
Păi Kuttner parcă a scris povestirea asta prin anii 40, în vremea războiului … deci copyrightul is long gone, I guess …
John, interesanta intrebare…
Cred ca ar merita sa fie rostita in fiecare zi, de fiecare, privindu-se in oglinda: oare astazi am fraudat statul? oare astazi am sarit plata unor taxe in dauna fraierilor care platesc impozite si alte alea?
Eu sint convins ca editura Millenium Press si-a platit taxele catre stat. Aveau casa de marcat: o cutie de pantofi sau o punga de un leu, nu mai stiu exact. Acolo sareau banii din vinzari.Iar bonul fiscal era perfect invizibil, dar perfect legal. A, ca nimeni nu a cerut bon fiscal… pai e dovada clara a complicitatii publicului cu un evazionist de doi bani. Asadar, atletul verticalitatii si al corectitudinii se dovedeste a fi un minuscul infractor. Iar demonstratia acestei afirmatii o au toti cei care au cumparat ceva de la standul acestei edituri… dar, hei, ce prostii spun… era vorba despre standul editurii Alexandria. Pentru ca Millenium Press a parazitat, ca de obicei, alta editura (inteleg ca nu au bani sa-si ia singuri stand, deh, e greu cu evaziunea). Poate ca editura Alexandria le-a interzis celor de la MP sa foloseasca o casa de marcat? Pai sa ne lamureasca Alexandria atunci.
Sau poate ne lamuresc cei doi care au “lucrat voluntar” la standul editurii Alexandria (sau MP, ca e cam confuz) cite bonuri fiscale au dat clientilor? Cei doi sint Bebe Ionescu si Voicu Nicolae. Sa ne spuna ei cite bonuri au dat. Ba mai mult, as vrea sa vad pe cineva care are un bon fiscal de la tirg de la MP. Sa-l vad ca sa pot striga “Esteeee”. Se lauda MP ca a vindut de au spart toate statisticile… Perfect, poate ca MP va redresa si bugetul tarii cu taxele aferente…
Eh, copiii mosului… dar astea sint vorbe de claca… In realitate oamenii sint buni.
Mie, personal, imi este imposibil sa inteleg cum se ajunge, indiferent de topic, la cu totul alt subiect de discutie.
Oare fin’ca nu suntem in stare sa zicem doua vorbe despre povestirea de fata? Sa-mi fie iertata interventia, poate nelalocul ei, n-am nici cea mai mica intentie sa fac pe moderatorul…
@Bear : Alllooo, domnu Horia Nicola Ursu ?
Poate ne lamuresti cum e cu evazionismul fiscal la toate tirgurile de carte la care ai participat, inclusiv in celelalte “activitati editoriale” si distributie de detergenti.
Chiar nu meritam un raspuns ?
@OF: nu.
Deoarece discutiile nu se refera strict la materialul de fata, orice comentariu va fi retinut, de acum inainte, pentru moderare.
Aceasta masura este temporara.
@Cosmin Lascu: avertisment pentru limbaj nepotrivit. La urmatoarea abatere ban temporar.