Când treci prin Serbia, te apucă jalea să vezi o ţară care, după 10 ani de război, după bombardamente, sancţiuni economice şi fără să fie în Uniunea Europeană, este cu mult mai curată, oamenii sunt …
Citeşte mai departe »Ştiri şi informaţii din science-fictionul românesc
Interviuri, evenimente, sensuri şi evoluţii în science-fiction
Autori, traducatori, editori, fani
Proză Science-fiction sau Fantasy, autori români şi traduceri
Anunţuri şi rezultate privind concursuri româneşti şi internaţionale
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Creştem sau doar avem febră?”.
Pilotul privea apatic către instrumentele de bord. Nicio schimbare, toate erau inactive, cu excepţia celui de avarie care pâlpâia intermitent. Trecuse ceva timp de când nava pe care o conducea (un transportor comercial hârbuit, ce …
Pilotul privea apatic către instrumentele de bord. Nicio schimbare, toate erau inactive, cu excepţia celui de avarie care pâlpâia intermitent. Trecuse ceva timp de când nava pe care o conducea (un transportor comercial hârbuit, ce …
Înainte de triumful universal al science fiction-ului propriu-zis începînd cu anii cincizeci ai secolului trecut, genul acesta nu fusese prea cultivat în România, în ciuda mai multor exemplificări de mare interes şi, mai presus de …
You need to log in to vote. If you already had an account, you may log in here
Alternatively, if you do not have an account yet you can create one here.
Imbucurator ca se publica, mai putin imbucurator e faptul ca sint cam multe reeditari si prea putine chestii cu adevarat noi.
E drept, au fost si reeditari, dar chiar si acest lucru ar putea sa fie un semnal pozitiv.
Corectează-te rog- numele lui Ion Hobana.
Din avion se vede pozitiv, nimic de zis. Insa in spatele gardului sint si lucruri triste. Si da, adunate plusuri cu minusuri rezulta totusi cu plus.
Iar daca inmultim minusuri cu minusuri… ce sa vezi… tot plus
)
Deci: La cat mai multe minusuri ca tot plus o sa fie! Numa’ plusul ala sa nu se transforme in cruce…
-daca numarul de minusuri este impar produsul este minusat
-daca vrem ca produsul de minusuri sa fie pozitiv trebuie ca numarul de minusuri sa fie par
- primul numar impar este 1, adica singur
- primul numar par este 2 , adica mai mult de unu, pentru a fi ,,impreuna,,
Pentru ca mi-a placut dialogul de mai sus
si interpretarea analog algebrica data situatiei evolutiei sf-ului romanesc, am facut si eu completarea ca atare:)
dar cred ca este in acest joc, par- impar, singur -impreuna, negativ- pozitiv, o idee care merita o discutie macar:
prin faptul ca sf-ul romanesc ca si productie de texte nu are o directie oarecum generalizabila, un stil, o culoare generala, ci inca se inspira din marile curente mondiale ale genului, fiecare autor avand el insusi o parere despre acest stil si un concept personal asupra : modului , continutului, etc, unui text sf
cu acest mod de a scrie, fiecare din oul sau matricial, adica singur, fara a incerca cumva ca scrisul romanesc sa constitue o matrice, ca efort constient al tuturor scriitorilor sf, nu prea ne putem lauda
nu trebuie ca sa se intaple asa, dar si momentul cand unul dintre romani va pune la cale un stil si o idee cu totul noua, daca se va intampla va fi tot rodul comun al tuturor celor care participa la a scrie literatura sf
eu speram ca acest cenaclu, si chiar srsff-ul , va reusi sa gaseasca ideile, directia cea noua, care sa sprijine matricea si nu elementul a(1,2), a( 1,2)…………..a(n,n) unde a= autor
matricea nu este constituita de fapt, dar nu numai in proza sf, ci si in alte parti ale culturii, poezie, proza , filozofie, etc,
cei care reusesc sa ingroase ideile lor comune pana va iesi ceva bun, ceva care sa razbata,aceia vor fi primii romani de dupa revolutie care vor fi reusit sa dea ceva cu adevarat valoros
scritorii ( in general, artistii) sunt ca o masina de caramizi, scoase din fabica, perfect facute, una cate una, dar unde este mesterul care sa le zideasca, nimeni nu vrea caramizi pentru a se adaposti ci doar casele facute in acestea
dar nu este altceva mai greu…
cu stima cititorilor,
erata :
casele facute ,,din,, acestea (caramizi)
cei mai “tari” sunt… euristicii, nu algoritmicii (ca sa fiu in ton, morun, pastruga, nisetru… cu antecomentatorul).
da’ ioc timp sa se dezvolte un asemenea euristic suprem. si motivul e… penal: n-are ce manca, dom’le.
[...] un an, observând creşterea temperaturii interne a sefeului românesc, mă întrebam într-un editorial de pe SRSFF dacă aveam atunci de a face doar cu un puseu de febră sau chiar era un simptom al [...]