Când treci prin Serbia, te apucă jalea să vezi o ţară care, după 10 ani de război, după bombardamente, sancţiuni economice şi fără să fie în Uniunea Europeană, este cu mult mai curată, oamenii sunt …
Citeşte mai departe »Ştiri şi informaţii din science-fictionul românesc
Interviuri, evenimente, sensuri şi evoluţii în science-fiction
Autori, traducatori, editori, fani
Proză Science-fiction sau Fantasy, autori români şi traduceri
Anunţuri şi rezultate privind concursuri româneşti şi internaţionale
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Câteva învăţăminte”.
Pilotul privea apatic către instrumentele de bord. Nicio schimbare, toate erau inactive, cu excepţia celui de avarie care pâlpâia intermitent. Trecuse ceva timp de când nava pe care o conducea (un transportor comercial hârbuit, ce …
Pilotul privea apatic către instrumentele de bord. Nicio schimbare, toate erau inactive, cu excepţia celui de avarie care pâlpâia intermitent. Trecuse ceva timp de când nava pe care o conducea (un transportor comercial hârbuit, ce …
Înainte de triumful universal al science fiction-ului propriu-zis începînd cu anii cincizeci ai secolului trecut, genul acesta nu fusese prea cultivat în România, în ciuda mai multor exemplificări de mare interes şi, mai presus de …
You need to log in to vote. If you already had an account, you may log in here
Alternatively, if you do not have an account yet you can create one here.
frumos spus…
In primul rand, felicitari pentru aceste invataminte la care orice scriitor de sefe ar trebui sa plece ureche. Am evitat sa intervin in discutie la mult blamatul editorial anterior, cu toate ca mi s-a parut ca domnului Butuzea i s-a facut o nedreptate. Conteaza ca s-a discutat, ca oamenii si-au spus parerea si ma bucur sa vad ca in cele din urma s-a ingropat “securea”. Se dovedeste inca o data ca iubitorii de sefe sunt oameni frumosi si ca dragostea pentru gen e mai mare decat orice. Domnule Liviu Radu, va multumesc ca mi-ati lamurit anumite lucruri cu acest editorial. Dar vreau sa pun o intrebare. Nu cumva piata romaneasca de sefe nu exista pentru ca nu o creem noi, scriitorii? Pentru ca scriem pentru noi in loc sa plecam urecea la ceea ce vrea cititorul sa gaseasca in textele noastre? Eu cred ca asta a vrut sa spuna domnul Butuzea in textul sau. Reactia cu care a fost intampinat inseamna cumva ca daca scriitorul roman de sefe creaza pentru “prostime” se injoseste?
Eu propun o campanie “misionara” cu scopul de a-i invata in primul rand pe tineri ce inseamna cu adevarat sefeul. Asa poate ca mai vindem si noi ceva:D
Am si eu cateva nelamuriri:
- Unde e succesul ala nemaipomenit al Fantasy-ului – sau poate vb de Harry Potter?
- Hard SF-ul, ala cu teorii matematice, fizice, chimice, biologice etc, mie mi se pare ca e in cadere libera la toate nivelele, fie ele si elitiste – sau poate mi se pare doar mie?
- as vrea un exemplu de carte superficiala care a fost menita sa ne lase cu gura cascata
Si o opinie legata de asta:
“Autorul român de literatură SF nu scrie pentru piaţă – pentru că nu există piaţă, această literatură nu generează suficienţi bani pentru asta. Ca atare, autorul român scrie pentru sine – şi pentru cei câţiva cititori fideli care îl citesc cu înţelegere şi care-i fac sugestii pertinente.”
Atat timp cat scriitorii romani cred si aplica chestia de mai sus, nici nu o sa aiba piata, evar…
Ar mai fi o ceva pentru faza cu viermii de pe Dune, insa desi intuiesc unde bate Dragos, astept sa ne explice la ce s-a gandit de fapt. Dupa aia, oi zice si io.
Mai clar şi mai frumos de atât cred că nu se poate şi nici nu-i nevoie. Cine nu înţelege nici acum cred că nu va înţelege niciodată.
@ Dario E cam greu să creezi o piaţă de carte pentru literatura sefe într-o ţară în care manelele şi pornografia sunt cele mai căutate articole şi pe zi ce trece oamenii de cultura sunt tot mai puţini. Unii emigrează, alţii se ascund sub pământ şi noile generaţii cresc propunându-şi să ajungă Becali sau Guţă. Aşa că eu sunt fericit că există piaţă atâta câtă e, că mai există pasionaţi de sefe, câţi mai sunt şi mă bucur înainte de toate că există scriitori ca Liviu Radu.
Domnu’ BeeF, inteleg partea aia cu manele, becali si gutza (ca este si era si in manifest), da’ zau nu stiu de ce ai mata necaz pe pornografie.
Pai stii dumneata ce tara este cel mai mare producator de pornografie pe planeta asta? Sa-ti spun eu: Marea Britanie. Si ce SF mult si misto au… Mai ca ai zice ca merg mana-n mana cele doua.
Hmmm… acum imi dau eu seama de ce i-a numit Gramescu pornografi pe aia de scriau si scoteau ziare, reviste SF intr-o veselie dupa ’90. Intre timp s-a mai nuantat problema, am trecut la subtilitati(productii cretinele par egzampl).
Recunosc ca pricep mai greu, dar chiar niciodata?!
Nu am eu nimic cu pornografia Aspoiule, dar zău nimic. Pe mine nu existenţa pornografiei mă oftică ci lipsa acută de cultură. Poate să fie Anglia cea mai mare consumatoare de pornografie numai că la ei s-ar părea că nu s-a redus problema la atât, între două pornuri mai aruncâ un ochi şi într-o carte. La noi între două pornoşaguri ea se duce să aducă seminţele iar el pune o piesă de jale, întratât de jalnică de jale încât se scoală părul pe mine ca pe mâţă când se trezeşte cu un câine în faţă. Iar despre citit… da, recunosc şi că citesc ei câte ceva. Cam atât cât le trebuie pentru a-şi da seama că Duralex sedsex sau cum drac o suna citatu’ este reclamă la prezervative într-o limbă străină.
@Feri – si eu ma bucur ca existati, nu-i vorba de asta. Imi sunteti dragi toti. Ma jur. Dar nu era ideea asta, ca trebuie sa incercam sa facem ceva? Nu ar trebui sa incercam sa schimbam mentalitati? Daca facem totul doar pentru a ne lauda intre noi nu rezolvam nimic, asta o facem pentru noi. Dar pentru SF? Pentru cultura? Nu toti viseaza sa ajunga becali. Mai sunt si tineri care isi cauta un drum. Hai sa li-l aratam noi.
Aspoiu@ Propun un dualsim: jumatate site de sefe, jumatate de pornografie…
Concluzia:
SF-ul si pornografia,
Salveaza Romania!
(Urale, aplauze furtunoase!)
PS. Explicatie pentru regina fentezi, in caz ca intra pe aici:
furtunoase nu are legatura cu furtun, ci cu furtuna, care nu este femininul de la furtun
Si ca veni vorba, Feri, ca sa exemplific, cand zic ca nu toti vor sa devina becali, fac referire la tanarul Daniel Buksa de pe Nautilus, cred ca iti amintesti de el. Nu voia decat sa apuce un drum, iar noi, in loc sa il sustinem, l-am daramat. Nu-mi zi ca nu toti au fost nedrepti cu el atunci. Ca prin cei cativa care au vociferat au fost voci cu greutate. Si la fel s-a intamplat si cu domnul Butuzea, a incercat sa ajute si a fost rastignit. Nu de tine, Feri, vorbesc, vorbesc de NOI. Comunitatea SF. Batranii nu mai pot face nimic pentru sefeul romanesc, o zic cu riscul de-a imi aprinde foc in cap. E ca si la fotbal. E nevoie de scouting. Campanii de publicitate. Tinerii talentati trebuie gasiti pentru ca exista. In sefeul nostru avem nevoie de-un Arsene Wenger. Si va aparea si publicul atunci. Sunt absolut convins de asta.
Sunt multe aspecte interesante de discutat, insa ma opresc si eu un pic asupra ultimului paragraf.
Pentru faptul ca nu exista o piata nu sunt vinovati neaparat cititorii, sau autorii, ci eu as arata cu degetul un pic si spre edituri.Insa si aici e cu dus intors. Unele au sisteme de distributie puternice, altele nu. Unele au o imagine de ani de zile in spate cladite pe titluri foarte bune altele sunt mai noi pe piata. Eu inteleg ca e criza, nu sunt bani, toti trecem prin asta( nu se intampla doar cuiva anume si restu sunt fericiti), insa am intalnit si exemple de edituri la care comanda postala a venit foarte greu( aproape o luna) si eu nu pot trage decat concluzia ca nu au interes sa vanda. Am ceva experienta in vanzari si pot spune ca atunci cind aveam o comanda online nu stiam cum sa fac mai repede sa o rezolv. Si nu cred ca e cazul sa se gaseasca scuze ca suntem prea multi care facem comanda prin posta ca stiu ca nu e asa. Si mai sunt si alte aspecte.Eu am dat doar un exemplu.
Au fost si carti care au mers foarte bine, Abatia fiind doar una dintre ele. Dar conteaza si ce contract i se propune scriitorului si cu ce satisfactii se alege el de pe urma muncii sale.
Ramane de vazut ce va mai fi in continuare…
cand am spus ca autorul scrie pentru sine si pentru cei pe care ii cunoaste am vrut sa afirm faptul ca nu exista nici o prospectare de piata, ca sa stim la modul serios ce s-ar dori. editurile nu comanda carti, eventual sunt de acord sa faca un gest de prietenie si sa publice cartea unui autor care e in relatii apropiate cu editorul. editurile nu platesc aproape niciodata autorii romani de sf, iar daca o fac, suma e simbolica. piata nu exista pentru ca – exceptandu-l pe hnu, care oricum face parte din categoria prietenilor – editurile nu promoveaza autorii sf, pornindu-se de la premisa ca oricum sf-ul e o literatura de nisa, iar autorul sa se promoveze singur. nu poti sa vorbesti de o piata, cand autorii sf sunt publicati – si vanduti – in cateva sute de exemplare. in aceste conditii, scrii ceea ce iti place si stii ca place celor pe care ii cunosti
@Liviu Radu – comentariile urmeaza, trebuie doar dospite. dar mi-a placut editorialul.
LIVIU=the best ever! Ar fi multe de spus si de comentat dar editorialul le sintetizeaza perfect! Felicitari! You are the fine man!
Frumos scris, ca de obicei cand e vorba de Liviu. Felicitari.
Totusi, Liviu, gresesti cand spui ca editurile nu comanda carti, gresesti. Abatia e un succes editorial provocat; daca n-ar fi fost imbiat de Nemira, Dan Dobos nu transforma o povestire mediocra intr-o trilogie stufoasa, ambitioasa dar finalmente confuza si (cel putin pentru mine…) nesatisfacatoare.
Intrebarea la care nu am raspuns e: de ce n-a continuat Nemira sa caute astfel de titluri ? Poate pentru ca Abatia n-a avut vanzarile fabuloase pe care parea sa le aiba la momentul respectiv ?
in primul rand, tot respectul pt eseu, liviu.
cateva precizari:
vreau sa cred ca un scriitor bun stie sa scrie si pt un public needucat literar si pt un public avizat.
povestea insasi este un numitor comun. reluand exemplul, fara vreo prefata lamuritoare (apropo, ar trebui sa vorbim si despre prefete), cititorul needucat nu ramane decat cu spectaculosul. fara “viermi”, autorul ar ramane fara un segment de public. liviu, ai satisfactii din aprecierile unui public de calitate, dar ma indoiesc ca ai respinge 1000 de cititori neavizati.
eu am vrut sa aduc in discutie atuurile genului sefe. oceanul din solaris sau zona din picnic ar fi fost mai greu prezente intr-o opera mainstream, iar fara ele, mesajul romanelor n-ar fi existat asa de percutant si fain. iata deci, cateva “instrumente” imaginative care ar ajuta mesajului si viziunii autorului (prezum ca exista).
si amintesc schimbarea de mentalitate a cititorului “grabit” de azi, diagnosticata excelent recent de baricco, in ultimul sau volum barbarii, eseu despre mutatie (asta apropo de liste de lectura)… ar trebui luata in seama… mai ales de catre cei ce se ocupa cu futurologia, ucronii si utopii.