Când treci prin Serbia, te apucă jalea să vezi o ţară care, după 10 ani de război, după bombardamente, sancţiuni economice şi fără să fie în Uniunea Europeană, este cu mult mai curată, oamenii sunt …
Citeşte mai departe »Ştiri şi informaţii din science-fictionul românesc
Interviuri, evenimente, sensuri şi evoluţii în science-fiction
Autori, traducatori, editori, fani
Proză Science-fiction sau Fantasy, autori români şi traduceri
Anunţuri şi rezultate privind concursuri româneşti şi internaţionale
You are currently browsing comments. If you would like to return to the full story, you can read the full entry here: “Bibliile SF”.
Pilotul privea apatic către instrumentele de bord. Nicio schimbare, toate erau inactive, cu excepţia celui de avarie care pâlpâia intermitent. Trecuse ceva timp de când nava pe care o conducea (un transportor comercial hârbuit, ce …
Pilotul privea apatic către instrumentele de bord. Nicio schimbare, toate erau inactive, cu excepţia celui de avarie care pâlpâia intermitent. Trecuse ceva timp de când nava pe care o conducea (un transportor comercial hârbuit, ce …
Înainte de triumful universal al science fiction-ului propriu-zis începînd cu anii cincizeci ai secolului trecut, genul acesta nu fusese prea cultivat în România, în ciuda mai multor exemplificări de mare interes şi, mai presus de …
You need to log in to vote. If you already had an account, you may log in here
Alternatively, if you do not have an account yet you can create one here.
“O editură de pe lângă un cotidian central a lansat o listă de reeditări de romane de tot felul, mai mult sau mai puţin edulcorate, deloc SF, pe care se găsea şi romanul „Dune”.”
si
“Te poţi gândi că romanul „Dune” e la fel de prost cum sunt şi romanele edulcorate de pe listă.”
Da, dom’le, proaste romane au scris Tolstoi, Kipling, Swift si alti grafomani ca ei… Nene, ma lasi? Pute prostia si reaua-vointa din rindurile tale!
De bucuria de a continua sa calatoresti intr-o lume care iti place ati auzit, domnule Martin ? Sau sunteti atat de blocat in Romania incat nu va puteti imagina cum e sa mergi de zeci de ori pe acelasi drum fara sa te plictisesti sau, mai mult, bucurandu-te de drum ca si cum ar fi prima oara ?
Domnule Martin,
Moda asta nenorocita cu jdemii de sechele a lansat-o din pacate tot tatucu Frank. Personal cred ca Dune ar fi trebuit sa se opreasca la Children of Dune. Insa cum scriitorul profesionist isi cumpara painea din banii incasati din ce scrie, oportunitatea de a face bani mai usor si mai repede din chestii mai slabe calitativ si care isi trag seva din “Biblii SF” net superioare nu lasa indiferent pe nimeni.
Uite alte exemple de “gizăşi diluati”: Pohl, Card, Brin, Asimov, Niven, Tolkien, Clarke, Martin (nu matale, alalt)…
In alta ordine de idei, de acum a aflat cam toata lumea ca nu-i inghiti pe angloxasoni, Ursu, Haulica si inca o gramada, asa ca nu trebuie sa te mai strofoci atat. Inca nu stim pe cine agreezi…
Noroc ca nea Patrick e membru SRSFF.
Recomand domnului Martin sa se angajeze la GSP, aia fac golaveraje si divizii cat e ziua de lunga. Daca SFul se lua dupa regulamente disparea demult.
Aspoiu, you’re evil. Chaotic good, da’ evil.
@Biro –
@Eddie – Inca de pe vremea cand eram copil Metallica mi-a dedicat o melodie
DUNE ESTE CEA MAI FORMIDABILA CARTE SCRISA VREODATA! INCLUSIV CONTINUARILE! J.R.R.Tolkien sau Asimov sunt mici copiii pe linga acest mare autor FRANK HERBERT! The rest is history!
@Aspoiu
“Personal cred ca Dune ar fi trebuit sa se opreasca la Children of Dune.”
… iar eu cred că “Impăratul zeu al Dunei” e mai bun decât “Copiii Dunei”. şi mai cred că toate cele scrise după “Dune” nu se mai ridică la calitatea primordială. dar asta nu înseamnă că m-aş grăbi să proclam că scriitorul ar fi trebuit să se oprească undeva unde aş crede eu.
Frank Herbert s-a oprit când s-a oprit. biologic. din păcate. norocul nostru e că a apucat să scrie cărţile alea.
până la urmă, adevărul, ca de obicei, e pe la mijloc. ciclurile de romane bazate pe un succes initial sunt o “strategie de marketing” aducătoare de profit. dar nu cred că autorul ar continua să scrie dacă n-ar mai simţi că o face destul de bine. în orice caz, unul ca FH n-ar face asta. pentru că un scriitor mare scrie numai atunci când crede în primul rând el în ce scrie.