Articles in the Proză science-fiction Category
Proză science-fiction »
Vedrana îl visa pe Pacman devorând puncte galbene de pe monitorul calculatorului ei. Brusc, aşa cum se întâmplă de obicei în vise, monitorul se extinse şi se transformă într-un univers presărat cu puncte sclipitoare.
Vedrana alunecă în tăcere către steaua cea mai apropiată, deschise gura şi înghiţi sfera lucitoare fără să stea pe gânduri. Găsi gustul grozav, exact aşa cum îi plăcea ei, iar gazele ionizate răspândiră o căldură încântătoare prin trupul ei. O făceau să crească, să devină mai puternică. Râgâi mulţumită şi se repezi, în timp ce stomacul ei …
Proză science-fiction »
Era un junghi de IBM vechi, de pe vremea lui Pazvante. Pe cartele, pe atunci. De-a lungul deceniilor, i-au făcut cam următoarele: un upgrade de memorie de la 64 kbyte la 128, o imprimantă matriceală cu 9 ace, o consolă CGA, un nou procesor 8080, un harddisk de 20 Mbyte, tastatură cu 128 semne, un RAM de 2 Mbyte, procesor Motorola 68020 cu placa de reţea aferentă, ecran VGA color, încă o imprimantă laser, o nouă sursă de alimentare, hardisk de 300 Mbyte, procesor Pentium III, ecran TFT de înaltă …
Proză science-fiction »
Pisica Treişpe
(piesă)
Aniversarea a 35 de ani de la absolvire a clasei a XII-a H de la Liceul Gheorghe Lazăr.
Personaje:
1. Gogu (Gheorghe Marinescu), inginer fizician, matematician, filosof, descoperitorul fizicii evenimentelor. Ratat, alcoolic, îmbracat în zdrenţe, pletos, barba căruntă până la brâu.
2. Magotu (Răzvan Fieraru), apropiat al preşedintelui Buzelan, agent electoral, fost deputat, cunoaşte toate dedesubturile politicii. Îmbrăcat într-un costum Botezatu, agrafă de aur la cravată. Originea poreclei: fizicul lui negricios, fruntea teşită, aspectul de primată neevoluată.
3. Flok (Florin Petrescu), reprezentant zonal Motorabla, îmbrăcat în costum negru. Originea poreclei: Florin = Flo …
Proză science-fiction »
Vacanţa la mare
Judele mi-a arătat azi linia tulbure a orizontului. Dacă mă-ntrebi pe mine, acest ţinut nici măcar nu are un orizont. Acolo se vălureşte totul, nimic precis, ca în câmpiile pământene, unde cerul şi depărtările trasează o linie. Aici e una din acele închipuiri antice, lumea ca o farfurie, la marginea căreia totul se revarsă în abis…
- Vezi? îmi spuse el, fixând cu braţul întins ceva care nu se vedea.
Nu cu ochii mei, maturizaţi în grotele de beton expandat ale conglomeratului Nordamerica, chinuiţi de lumina lui Aldan şi …
Proză science-fiction »
PARTEA A DOUA
„Abisul”
Dante, în pădurea veche
“Îl strig, iar el îmi răspunde, închipuindu-şi că mă păcăleşte…
Se aude din ce în ce mai departe glasul lui, înăbuşit de hăţiş. Însă eu sunt tot mai aproape, căci ştiu să străbat pădurea în opt feluri diferite, cum ne-a arătat Moacă atunci când a venit la noi. Doar pare că ne îndepărtăm unul de celălalt. Trebuie să fiu departe şi aproape în acelaşi timp. Trebuie să ajung o dată cu el acolo unde se află pruncul…
E un fel de joc ceea …
Proză science-fiction »
Prima ruptură temporală a avut loc în 16 decembrie 1999. Unii i-au spus revoluţie, alţii i-au spus lovitură de stat, iar cei mai mulţi, lipsiţi de posibilitatea de a interpreta corect faptele, înspăimântaţi şi căzuţi în misticism, au strigat că, pur şi simplu, a coborât Dumnezeu pe Pământ.
Bineînţeles, pentru nenumăratele asociaţii de emancipare şi protecţie a femeilor, Dumnezeu nu este un bătrân cu barbă lungă şi albă, ci o blondă cu picioare lungi şi ochi albaştri. Bineînţeles că, pentru nenumărate asociaţii ecologiste, Dumnezeu e un spirit vegetarian, ce emană din …
Proză science-fiction »
Valurile, agitate de furtuna ce abia se sfârşise în zori, se furişau până la baza stâncii, încercând să urce. Nereuşita le despica într-un evantai de stropi mov care obturau discul soarelui, doar puţin săltat peste orizont. Departe, spre dreapta, un glisor al Companiei tăia curentul pieziş, spre larg. Pe deasupra sa, reptile zburătoare de noapte, flămânde din cauza zbuciumului apelor, ezitau să ia drumul falezei.
Această dimineaţă, privită de sus, de pe stânci, de sub clopotul translucid aşezat etanş peste terasa Cazinoului, avea ceva limpede în ea care nu se …
Proză science-fiction »
Eram, cum ar fi spus Big Al, într-o situaţie dificilă. Hipercubul Paişpe urma să fie evacuat în câteva zile şi toate şmenurile mele aveau să dispară mai iute decât dacă ne-am fi dat drumul pe hornul unei găuri negre. Adio conturi, vise luxuriante, fetiţe cu interfaţa customizată, adio plaje cu nisip azuriu… Rămas bun vile şi trabucuri Suchard de contrabandă, ce mai, venea sfârşitul lumii. Asta ne mai lipsea…
- Gaepa, îmi şoptise într-o marţi Moşul Gonflabil, lichidează cât poţi de iute, chiar dacă ieşi în pierdere, tinereţe, şi fă-mi un semn când eşti gata, că până duminică ne tirăm. Am un hogeac în Hipercubu’ Nouă, de care nu ştie Controlul Spaţiului. Ţine-aproape de mine, să mai prinzi zile cu lapte şi miere…
Proză science-fiction »
Bravo 8 – Cmd.
Cmnc 52/2
20.11.87/18.10
Multiplicare – 0
001 Sven, ascultă, băiete… Situaţia se poate schimba radical dintr-un moment în altul.
002 Am aceeaşi impresie, domnule comandor. Adică toate datele… Din această dimineaţă, Numărul Trei a început să amenajeze adăposturi mai solide decât cele de până acum. Pare să se gândească la o aşezare stabilă.
003 Gudrun, fii cu ochii în patru. Ce s-a petrecut noaptea trecută va precipita lucrurile de-o să vă intre nădragii-n fund. Acum nu mai au de ales. Cel puţin din ce cunoaştem despre ei, de nişte ani încoace…
004 Da, …
Proză science-fiction »
1. De ce iubim femeile? Sunt frumoase, sprintene şi spirituale; puternice şi sensibile, se prăbuşesc atunci când te aştepţi mai puţin şi se ridică atunci când te aştepţi şi mai puţin.
Ségolène este înaltă şi blondă. Seamănă cu mai toate fetele din generaţia ei, exceptându-le pe cele care nu sunt înalte şi blonde, şi care sunt fie înalte şi brunete, fie înalte şi roşcate. Ségolène are ochii mari, verzi, privind încruntaţi ecranul bleumarin. Ségolène are mâinile fine, manichiură recentă şi fosforescentă; una din mâini strânge joystick-ul, iar cealaltă bâjbâie deasupra tastaturii.
“Ultima …













