Filmul sefe românesc
Şi dacă tot este vară, adică vreme de vacanţă, mă întreb şi vă întreb: unde-s filmele sefe româneşti? Aţi văzut vreun film sefe românesc anul acesta? Sau vreodată? Unii dintre voi, sunt sigur, au văzut. Foarte mulţi nici nu-şi pot închipui că poate exista aşa ceva? Despre ce să vorbească un film sefe românesc atâta vreme cât literatura sefe românească (sublimă prin comparaţie cu sine, nu-i aşa), şi pe care, eventual, ar trebui să se sprijine filmul sefe, se află într-o cronică şi dulce insuficienţă.
De acord, poate că nu este neapărat necesară o literatură de substrat pentru construirea unei cinematografii sefe autohtone. Pot apărea filme de gen şi dincolo de literatură şi în afara ei. Cu condiţia să existe un consumator. Din acest punct de vedere, cinematografia poate fi interpretată ca un ecosistem mult mai sensibil la cerinţele pieţei decât alte arte. Decât literatura, să zicem. Pentru că o carte tâmpiţică se poate strecura pe piaţă. Vreun editor kamikaze poate risca, uneori, o sumă de bani ca să lanseze vreun geniu necunoscut. Cartea este un obiect minuscul, se ascunde uşor în caz de eşec. Iar banii risipiţi se recuperează mai apoi din alte cărţi. Cu filmul lucrurile stau altminteri. Nu poţi face un film sefe fără o logistică oarecum costisitoare. Iar eşecul te poate îngropa pentru o perioadă mare de timp. Cinematografia, filmele rulate prin sălile româneşti, ar putea constitui un barometru interesant şi deprimant pentru scriitorimea sefe din România.
Au existat filme româneşti sefe. Cu actori mari. Spre aducere aminte poate sta Hyperion, film lansat în 1975, în regia lui Mircea Veroiu şi având o distribuţie chiar remarcabilă: Adela Mărculescu, George Motoi, Ovidiu Iuliu Moldovan, Fory Etterle, Emmerich Schaeffer. Un film excelent. Sunt chiar curios ce s-ar întâmpla dacă la un multiplex ar rula într-o sală Hyperion iar în celelalte ar fi producţii cu Garcea sau ceva la fel de cretin. Nu vă grăbiţi să spuneţi că Garcea va umple sălile. Cumpăniţi bine.
Sau… să ne aducem aminte de Comedia Fantastică a lui Ion Popescu-Gopo. Sau de Scurtă istorie, tot al lui Gopo, primul film de animaţie românesc premiat la Cannes. Cum, Palme d’Or pentru România? Şi când a fost asta? În 1957, dragii mei. Ce aveau oamenii aceia de atunci astfel încât reuşeau să creeze aceste bijuteri? Nu-mi spuneţi de bugete. Ce buget avea Gopo în ’57 pentru Scurtă istorie? Probabil echivalentul a ceea ce câştigă un manelist la o nuntă cu trei naşi în zilele noastre. Poate chiar mai puţin. Ca să nu mai spun cum se poate face animaţie cu un pc, acasă. Sau cum se poate aranja un film home made, făcut cu o cameră video cumpărată de la supermarket. Vă aduceţi aminte de Blair Witch Project? Atunci, de ce nu faceţi filme sefe, oameni buni?
Doar mă întreb şi vă întreb, unde este astăzi filmul sefe românesc? Cine l-a ascuns şi pentru câtă vreme? De ce nu îl vedem prin sălile de cinema, fie ele multiplex sau nu? De ce nu are nimeni curaj să producă aşa ceva? Aş vrea să intru cu maşina într-un drive in movie şi să văd un sefe românesc. Sau la grădina de vară din parc, seara, să văd un sefe românesc. Sau la teve, un film sefe românesc. E vară şi mi-e dor de un sefe românesc. Cine vrea să vadă un sefe românesc, mâna sus!
Rudi Kvala
Daca vrei, iti povestesc subiectul scurt metrajului meu SF romanesc, din ’94…
N-am cum sa ti-l arat, caseta video pe care il inregistrasem (a fost difuzat de TVR) a expirat.
Abia astept, Eddie
Cam prin vara viitoare o sa apara un scurt metraj sefe facut de mine, drept licenta pentru finalul facultatii. detalii prea multe nu vreau sa dau inca, dar o sa anunt pe blogul meu la vremea oportuna.
In general nu se face film sefe romanesc pentru ca e prea costisitor iar majoritatea filmelor din genul asta au nevoie de efecte speciale.
Ca sa te multumesc cat de cat, vreau sa te anunt ca in privinta filmului sefe, totusi lucrurile se misca.
http://www.youtube.com/watch?v=JH7XzDiNzl4
la linkul de mai sus e un film sefe de animatie 100% romanesc ce a castigat deja cateva premii.
trebuie sa ma mandresc ca ii cunosc pe baietii care l-au produs:D vizionare placuta!
Pai… inteleg ca raspunsul s-a dat deja si ca n-are rost sa mai discutam: n-ai efecte speciale, n-ai film SF! Cel putin de lung metraj, caci restul sunt glumite.
Bietul Tarkovski… A murit si n-a apucat sa afle toate astea! Ghinion!
Am o mana sus. Ba nu! Am mai multe. Le am pe toate. As vrea sa vad un film sefe pur romanesc. Din curiozitate. Ma gandesc chiar la un serial, gen Dosarele X. Incerc sa-mi inchipui privirea atent-cercetator-banuitoare a politistului roman, urmarind un OZN aterizand, decoland sau stand degeaba in aer, si, invariabil, imi vine in minte Garcea. “Beiiii, iecstratestrilor, ia treceti incoa si suflati in fiola, beiii. Ce-i asta, beiii? Farfurie zburatoaaaare? Ia prezentati actele sa vedem de unde-i furata.”
Domnule, dar chiar ca se discuta serios pe site-ul asta!
@dario…am vazut si eu mai devreme Propellerhat. cam lung..animatia nu e ceva wow si nici povestea nu este extraordinara.
Steampork-ul celor de la Frambreed mi se pare mai reusit. nu iti povesteste prea mult (intr-o propozitie esti introdus in cadru), si un scenariu interesant cu personaje care nu am cum sa nu-ti placa.
Dar in final e bine de stiut ca exista mai multe asemenea filme de animatie de scurta durata produse in tara…
LOL. Steampork e de fapt facut de doi ucraineni (fratii Brovcenco), cu ajutorul unui roman (compozitorul). Am fost coleg cu Vasile (Hi there!) pana cand a fost nevoit (in ciuda eforturilor firmei de a-l pastra) sa plece inapoi. Asta spune mult despre *** de tara in care traim.
“Spre aducere aminte poate sta Hyperion, film lansat în 1975, în regia lui Mircea Veroiu şi având o distribuţie chiar remarcabilă: Adela Mărculescu, George Motoi, Ovidiu Iuliu Moldovan, Fory Etterle, Emmerich Schaeffer.”
Absolut din curiozitate, in ce fel sunt respectivii actori remarcabili? Cu ce au contribuit la arta actoriceasca de primesc categorisirea asta?
Iar, sincer sa fiu, eu nu cred ca poti face un film profesionist de orice fel cu o camera video cumparata in supermarket. In primul rand deoarece camera este doar o unealta, care are in continuare nevoie de cineva priceput care sa o foloseasca. In al doilea rand, nu faci din camera de supermarket bici … oricat ai incerca.
Nici Blair Witch Project si nici Primer (un film ceva mai interesant, tot cu mini-buget) nu au fost facute cu camere de supermarket, si nici editate pe pc-ul de acasa. Si nici marketing-ul lor (care, incidental, la Blair Witch Project a costat in jur de 2 mil de dolari) nu a fost facut pe sarmale.
Mai departe, mai e nevoie si de distributie.
Dar … sunt sigur ca genialul care face filmul sf cu camera de supermarket si efectele speciale pe pc-ul de casa nu are probleme in privinta asta si nici macar nu are nevoie de sali de cinema pentru ca … PUNE FILMU’ PE UN BLOG, FRATE!!!!
PS – exista regizori romani care iau premii la Cannes si acum ; poate ca autorul articolului ar trebui sa ii intrebe pe ei de ce nu fac sf, ca doar oamenii aia stiu despre ce vorbesc …
Don’t be evil. Etterle si Schaeffer erau actori buni.
Un gen bine reprezentat in cinematograful nostru este “fantasticul buimac,” unde trebuie nominalizat Dan Pita.
domnule Stefan Ghidoveanu. Filmul sefe care sa fie urmarit cu interes are nevoie de ceva mai mult decat o mare abundenta de cadre moarte. Chiar nu ma intereseaza ca lu’ badea Ion ii ia 30 de minute pana se ridica din pat si merge sa dea mancare la porci – si sa mai si filmezi asta detaliat apoi sa zici c-ai facut film de lung metraj – iar cand ajunge la cotet vede ca si-au luat porcii zborul. Privitorului trebuie sa i se ofere CEVA diferit. Ce inseamna “efect special” in opinia dumneavoastra , domnule Stefan Ghidoveanu?
Nu prea sunt cadre moarte in filmele lui Tarkovski. E un anume stil care foloseste cinematografie ca mijloc de comunicare, nu ca divertisment. Exista oameni care urmaresc asemenea filme cu interes, asa cum exista oameni care urmaresc cu interes Transformers.
Altfel, sunt foarte curios sa stiu daca exista vreun regizor, acum, oriunde in lume, care sa sa-si riste (si eventual sa-si piarda) viata ca sa faca un film. Un film SF.
Ceea ce da un sens special cadrelor alora moarte
Leave your response!
sondaje SRSFF
În acest moment nu sunt sondaje active.arhiva
rubrici
calendar
SRSFF recomandă: de ascultat
SRSFF recomandă: de citit
SRSFF recomandă: reviste online şi site-uri
edituri & librării recomandate de SRSFF
bloguri recomandate
etichete
cele mai recente articole
Cele mai comentate articole
comentarii recente