Comments on: Mă duc la cenaclu, vere

By: rreugen

rreugen — Sat, 25 Jul 2009 11:31:23 +0000

Eu cred ca nevoia de socializare in interiorul unui grup dedicat aceleiasi pasiuni este foarte mare. Atat de mare incat depaseste mijloacele oferite de internet.

Pana si jucatorii de jocuri online se intalnesc “fizic” desi jocurile le ofera platforma de socializare necesara. Se intalnesc oamnei din tari diferite, de varste diferite, etc, deoarece sa impartasesti pasiunea cu cineva real este o placere enorma.

By: Sorin Camner

Sorin Camner — Sat, 25 Jul 2009 10:17:43 +0000

Vreau sa specific ca intrebarea “Oare de ce am redeschis acest cenaclu?” nu face referire la mine ca persoana. Vorbesc despre noi si nu-mi dadusem seama ca suna ca si cum ar fi vorba doar despre mine.

By: Sorin Camner

Sorin Camner — Sat, 25 Jul 2009 10:15:56 +0000

Adevarul este dincolo de noi. “Oare de ce mergem la cenaclu?”. In fapt, intrebarea este: “Oare de ce am redeschis acest cenaclu?”. Nu este mai simplu sa stau acasa, sa nu mai ies nicaieri, sa deschid calculatorul si sa socializez de acolo? Ce rost are sa ma intalnesc cu oamenii? Oare de ar mai fi nevoie de asta? Doar am mai trait asta cand am citit Asimov. Si ce bine era. Ce rost are sa se intalneasca oamenii? Si ne mai putem si imbolnavii….

By: rreugen

rreugen — Fri, 24 Jul 2009 21:59:55 +0000

De ce se citesc texte, daca tot scriitorii nu se folosesc de comentarii ? Pare o pierdere de timp. Putini scriitori au talent actoricesc, si eu zic ca s-au facut scriitori pentru ca pot scrie bine, nu datorita prezentei lor scenice. Daca nici nu ii ajuta, ce rost mai are?

By: Dorian Duma

Dorian Duma — Fri, 24 Jul 2009 20:38:14 +0000

Fara cenaclul SF probabil ca niciodata n-as fi ajuns sa scriu. Cenaclul mi-a deschis acest apetit datorita spiritului si atmosferei, a membrilor. Sa vezi autori in carne si oase, deloc deosebiti de tine si care sa te mai si incurajeze ca poti si tu…
Pe atunci nici nu exista internet. Acum nu am alta alternativa, nefiind in tara, dar atunci cand vin, primul lucru e sa merg la cenaclu. Danut Ungureanu nu e numai suma textelor sale, ci si un tip pe care l-am intalnit, am participat la o conventie, sesiune impreuna,etc
Si altii.
Contactul direct e important. Socializarea intre oameni cu aceleasi pasiuni e importanta

By: Recenzii, articole, interviuri (16 - 23 iulie 2009) | Nautilus

Recenzii, articole, interviuri (16 - 23 iulie 2009) | Nautilus — Fri, 24 Jul 2009 06:31:17 +0000

[...] SRSFF – Dănuţ Ungureanu – Mă duc la cenaclu, vere [...]

By: danut ungureanu

danut ungureanu — Thu, 23 Jul 2009 20:44:02 +0000

@Eddie: Nedumerirea mea e legata de oscilatia uriasa a starii de spirit, de la prietenie, comunicare, simpatie si, de ce nu, solidaritate – manifestate intre fani la intalnirile prilejuite de Bookfest, pana la ciocnirile la limita penibilului si dincolo de ea, din comentariile prilejuite de textul lui Dragos.

@capricornk13: Optez si eu, fara indoiala, pentru simbioza celor doua medii. Cred ca dozarea lor spune cate ceva si despre discernamantul “utilizatorului”. Si da, berea e una din inventiile majore ale omenirii.

@dragos c butuzea: Ma bucur mereu sa stam de vorba fata in fata. Nu exista emoticon care sa bata un zambet real…

By: dragos c butuzea

dragos c butuzea — Thu, 23 Jul 2009 16:09:17 +0000

foarte fain editorialul. da, sunt cateva diferente intre mediul virtual si cel real. ideal ar fi sa fie frecventate amandoua, ca sa poti avea o imagine. dar oricum, eu o sa mai duc la cenaclu, vere

By: capricornk13

capricornk13 — Thu, 23 Jul 2009 10:11:27 +0000

evident ca e o problema de optiune; insa optiunea nu trebuie neaparat facuta intre comentariile pe net si prezenta la cenaclu, eu cred ca pot coexista in pace daca vorbim de oameni inteligenti si cu capul pe umeri; optiunea este de a veni sau nu acolo; parerea mea este ca autorii care nu vin pot pierde din cele trei motive “cinice” exprimate de tine mai sus:) precum si din motivul charm-ului berii de dupa:) iar fanii/cei interesati care nu vin pot pierde avantajul contactului pe bune, face-to-face; acela unde nu-ti poti permite sa stai sa te gandesti doua zile apoi sa repezi niste balarii pe blog, unde se vede imediat daca cineva chiar are ceva de spus sau nu; si, din nou, charm-ul berii de dupa:)

By: Eddie

Eddie — Thu, 23 Jul 2009 06:10:44 +0000

Ce-i asa de greu de priceput? Tempus fugit…
Mai pe larg, in anii ’80 nu existau nici repere, nici alternative, si fandomul era una din putinele manifestari care iti permiteau o evadare utila din cotidian. In anii ’90 exista foamea de nou, nevoia de recuperare, bucuria de a zburda (si de a fura…) liber si mult, mult… timp (liber, evident)

In rest, m-am indoit intotdeauna de relevanta comentariilor imediate pe text, mai ales dupa auditie, nu lectura.