Clubul de la Roma, “2052: O prognoză globală a următorilor patruzeci de ani ”: reuniune la Bucureşti (30 septembrie – 2 octombrie 2012)

Clubul de la Roma s-a reunit, zilele trecute, la Bucureşti. Adunarea Generală a Clubului de la Roma, a fost organizată de Banca Naţională Română şi ARCoR (Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma).

Clubul de la Roma este unul dintre cele mai importante think tank-uri din lume. Reuniunea a avut loc în perioada 30 septembrie – 2 octombrie şi a fost prezidată de guvernatorul BNR Mugur Isărescu. După conferinţă de presă  susţinută luni 1 octombrie, marţi 2 octombrie a fost organizată conferinţa internaţională cu tema “The Power of the Mind” în cadrul căreia va fi marcată cea de-a 40-a aniversare a primului raport al Clubului de la Roma, intitulat “Limits to Growth”. Raportul “Limits to Growth” avertiza lumea în urmă cu 40 de ani asupra consecinţelor suprapopulării, în condiţiile în care resursele planetei sunt consumate într-un ritm tot mai alert. “Primul raport a creat nu numai dezbateri, ci radicale schimbări în comportamentul uman. Toate aceste dezbateri au schimbat modul nostru de a gîndi”, a afirmat Mugur Isărescu.

În acest an, în luna mai, Clubul de la Roma a publicat un nou raport, “2052 – A Global Forecast for the Next Forty Years“, în care se arată că „omenirea are 40 de ani la dispoziţie să evite consecinţele extrem de negative ale deceniilor de supraconsum“, potrivit sumarului publicat pe site-ul think tank-ului.

“Nu este un raport în care se va spune cu precizie ce se va întâmpla în cei 40 de ani, aşa cum nici raportul precedent nu a putut să facă acest lucru, dar este un raport care invită la dezbatere, la scrutarea viitorului şi care ridică semne de întrebare”, a declarat Mugur Isărescu.

Autorii raportului estimează că până în 2042 populaţia globului va ajunge la 8,1 miliarde de locuitori, de la 7 miliarde în prezent, după care va scădea, ca urmare a reducerii fertilităţii în zonele urbane. Ţările sărace vor reduce şi ele rata natalităţii. Femeile vor fi mai mult preocupate de locuri de muncă şi mai puţin să aibă mai mulţi copii. De asemenea, din cauza activităţilor omului, temperatura medie globală va creşte cu 2 grade Celsius până în 2050 şi 2,8 grade până în 2080, ceea ce poate declanşa schimbări climatice majore. Creşterea economică nu va fi de 4 ori mai mare, cum sună multe prognoze, ci numai de 2,2 ori. PIB-ul mondial va creşte mai încet decît s-a estimat, în principal din cauza diminuării productivităţii şi a populaţiei. Se estimează ca rata consumului de bunuri si servicii va atinge cota maxima in 2045. Se consideră că în 2050, produsul intern brut la nivel mondial va fi de 2,2 ori mai mare decit cel actual. Pentru că productivitatea unei forţe de muncă masată în prea mare măsură în servicii va avea un spor tot mai redus. Criza resurselor deja a venit, se va accentua şi va şubrezi sustenabilitatea creşterii economice. Consumul total îşi va încetini de asemenea creşterea şi nu din motive raţionale, ci pentru că nu va putea să fie susţinut, “iar rezolvarea nu va veni aruncând în bătălie mai mulţi bani, ci mai multă inteligenţă, mai multă educaţie, mai mult spirit creator.” Rata creşterii economice va scădea din cauză că o bună parte din PIB va fi cheltuit pentru contrabalansarea epuizării resurselor naturale, creşterii poluării mediului, deteriorarea factorilor climatici şi, nu în ultimă instanţă, de accentuarea nedreptăţilor sociale
Neliniştile generate de dezechilibrele sociale şi de agravarea dezechilibrului climatic se vor intensifica.
În raportul aprobat de Clubul de la Roma se prevede o creştere mult mai redusă a economiei globale decât cea aşteptată în prezent, asta din cauza scăderii productivităţii muncii în economiile mature. Autorii estimează că SUA vor înregistra cea mai mare stagnare economică, în timp ce ţările BRICS, precum şi alte 10 ţări emergente, vor creşte în ritmuri superioare ţărilor avansate (membre OECD). 3 miliarde de oameni vor rămâne, însă, în condiţii de sărăcie extremă.

“Abordarea Clubului de la Roma este de a ajuta omenirea care în plină criză are posibilitatea de a medita asupra supravieţuirii speciei pe planetă”, a declarat directorul Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, Călin Georgescu.

În cadrul conferinţei au fost prezentate de către autori, următoarele rapoarte:
– “Limits to Growth” de Dennis Meadows
– “2052 – a Global Forecast for the Next Forty Years” de Jorgen Randers
– “Bankrupting Nature” de Anders Wijkman
– “Factor Five” de Ernst Ulrich von Weizsäcker
– “No Limits to Learning” de Mircea Maliţa

Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, academicianul Mircea Maliţa, şi Richard Ernst, laureat al premiului Nobel, au discutat despre rolul învăţării şi educaţiei pentru viitorul nostru, domenii pe care, în mod tradiţional, Asociaţia Română a Clubului de la Roma a pus un accent deosebit.

Clubul de la Roma (organizaţie neguvernamentală) s-a înfiinţat în 1968 la iniţiativa industriaşului italian Aurelio Peccei şi a omului de ştiinţă de origine scoţiană Alexander King. Li s-au alăturat Hugo Thiemann, Max Kohnstamm, Jean Saint-Geours, Erich Jantsch, autorul studiului  “Technological Forecasting”. Diplomaţi, academicieni, economişti, şefi de state, politicieni sau oameni de afaceri au făcut de-al lungul timpului parte din această organizaţie alcătuită din aproximativ 100 de membri independenţi, cărora li se adaugă reprezentanţi a peste 30 de asociaţii nationale şi regionale din 52 de ţări de pe cinci continente. Din rîndul clubului fac parte intelectuali de top, interesaţi „să contribuie la binele lumii într-o manieră sistemică, interdisciplinară şi holistică”. Fizicianul german Hans-Peter Dürr, fostul preşedinte german Horst Köhler, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov fac parte din Clubul de la Roma, în care au mai activat şi personalităţi ca fostul preşedinte al Cehiei, Vaclav Havel.

ArCor (Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma):

http://www.clubofrome.ro/aboutus.html

Institutul de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare:

http://www.ipid.ro/

Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă:

http://www.ncsd.ro/