Aporisticon – Glosar de civilizații imaginare de Mihail Grămescu

„Apărut în 1981 în colecția Fantastic Club a Editurii Albatros din București, volumul cu care a debutat Mihail Grămescu (n. 1951), Aporisticon (subintitulat Glosar de civilizații imaginare), se înscrie ca un reper însemnat în evoluția sf-ului românesc din ultimele decenii, și nu doar pentru că a fost primul volum publicat de unul dintre tinerii din «Noul val», dar și – în primul rând – prin valoarea sa intrinsecă.”

Cornel Robu

„Vădind un veritabil cult pentru filosofia antică şi pentru mitologie, ca şi pentru universul borgesian, cartea este străbătută de obsesia câtorva mari teme – paradoxul logic, călătoria iniţiatică, anamorfoza spaţio-temporală, labirintul, echivalenţele dintre animat şi inanimat, dintre raţional şi non-raţional ş.a.m.d.”

Gheorghe Săsărman

„Cu dezinvoltura de artist naiv, Mihail Grămescu face abstracţie de codurile cunoscute ale genului; prozele sale, născute parcă sub imperiul unei prea ridicate presiuni a inspiraţiei, ţâşnesc precum jeturile de aburi scoase de o locomotivă «Pacific» aflată în staţionare.”

 

Voicu Bugariu

„Mulţi dintre criticii şi scriitorii consacraţi au transformat cartea mea de debut, Aporisticon, prin reacţia lor de presă, într-un vârf de top al «Generaţiei 80». Aprecierile lor au urcat tirajul ei spectaculos, cu cel puţin două suplimentări în anii de până la desfiinţarea editurii – ceea ce a dus la peste 150.000 de exemplare vândute, ceea ce ar fi trebuit să fie foarte măgulitor pentru mine. În realitate, din cauza acestei umflări spectaculoase şi a premiilor luate (Ştiinţă şi tehnică şi premiul Uniunii Scriitorilor) cea de a doua carte pe care o ofeream editurilor îmi era respinsă sistematic. În plus, din invidie, probabil, exegeţii aşa-zisei «Generaţii 80» de pe atunci, Crohmălniceanu şi trepăduşul lui politizat, Mircea Nedelciu, îmi purtau sâmbetele, turnându-mă asiduu la Securitate şi neconsemnându-mă nicăieri în pomelnicele nesfârşite ale Dicţionarelor de literatură. Fără să fi fost în conflict deschis cu noi, Crohmălniceanu şi grupul său Desant al securiştilor de la Litere se erijau ca fiind «pe linie» sub stindardele «Realismului socialist» al lui Alexandr Blok, tradus şi apoi plagiat de Croh, în vreme ce Vladimir Colin, conducătorul  cenaclului «Marţienilor», era cotat constant ca «dizident politic». Eu, ca fiu de fost deţinut politic din perioada Dej, cu atât mai mult. […]

 

Aporisticon a apărut totuşi cenzurată – nu atât de recenzenţii ei ştiinţifici cât de redactorul Constantina Paligora, care «nu voia să aibă probleme politice din cauza mea» şi, poate, şi a lui Sântimbreanu care, deşi «prieten de familie», rămânea totuşi un «dur» al Partidului Comunist şi… nu agrea SF-ul.[…]

 

Aporisticon era considerată de toţi factorii culturali ca o excepţie – se preciza peste tot că e, în primul rând, literatură fantastică, beletristică, nu SF.[…]

 

Multe dintre textele scoase atunci din volum completează însă întregul cu nuanţe diferite de cele consemnate ulterior de Critică, pozitiv sau negativ, ca specifice scrierilor mele din acea perioadă.

Nu le-am adăugat pe toate în această ediţie revizuită de autor fiindcă au mai apărut din ele şi prin alte volume şi, în cazul unei reeditări a întregii mele creaţii, ar însemna să se repete – dar cele incluse, unele scoase atunci de cenzura brutală, altele nedefinitivate la momentul apariţiei cărţii în urma preselecţiei dictate de lector, sau ca urmare a apariţiei în publicaţii, dau altă deschidere ansamblului – altfel consemnat elogios de notele de întâmpinare ale lui Victor Bârlădeanu, Dan Ursuleanu, Adrian Rogoz, ba chiar şi Laurenţiu Ulici, Alexandru Mironov, Mircea Opriţă ori alţi comentatori, redactori şi ziarişti «de specialitate».”

 

Fragment din Cuvânt înainte la ediția 2012

Lansarea prezentei ediţiiva fi sâmbătă 17 martie 2012, ora 13:00, în cadrul târgului de carte SF – Final Frontier 2012.

x Shield Logo
This Site Is Protected By
The Shield →