Un studiu recent a lansat ideea că o explozie nucleară bine plasată ar putea salva omenirea de impactul cu un asteroid care s-ar putea năpusti spre Terra, întocmai ca şi în filmele hollywoodiene. Oamenii de ştiinţă de la Los Alamos National Laboratory, din New Mexico, au folosit un supercomputer pentru a testa eficacitatea unui model de bombă „anti-asteroid”.

Ei au atacat o bucată de rocă din spaţiu de 500 metri lungime cu o armă nucleară de o megatonă – aproximativ de 50 de ori mai puternică decât cea folosită de Statele Unite ale Americii împotriva Japoniei la Nagasaki, pentru a pune capăt celei de-a II-a conflagraţii mondiale. Rezultatele testului au fost încurajatoare. Bomba va atenua complet pericolul reprezentat de un potenţial asteroid care ar ameninţa planeta noastră. În studiul modelului 3D, rulat pe cele 32.000 de procesoare ale supercomputerului Cielo, explozia a fost iniţiată la suprafaţa asteroidului şi nu a trebuit ca explozibilul să fie implantat în rocă, aşa cum prezenta scenariul filmului „Armaggedon” cu Bruce Willis în rolul principal.

Cu toate acestea, bombele nucleare vor fi probabil utilizate doar în ultimă instanţă, în cazul în care pericolul unui impact ar fi de câteva luni distanţă. Aceasta deoarece o explozie nucleară ar putea avea efecte secundare negative, cum ar fi trimiterea haotică spre suprafaţa Terrei a unui număr foarte mare de bucăţi din asteroid.

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că, în cazul în care omenirea ar fi înştiinţată cu mai mult decât câteva luni distanţă faţă de momentul impactului despre iminenţa producerii lui, ar exista mai multe strategii de apărare de care aceasta ar fi capabilă. De exemplu, am putea trimite o sondă robotică pentru a ateriza pe suprafaţa asteroidului. Gravitaţia navei spaţiale s-ar comporta ca un remorcher, iar după luni sau ani de „călătorie”, asteroidul ar fi direcţionat pe o traiectorie care nu ar mai pune în pericol suprafaţa Terrei.

Avem cunoştinţele necesare pentru a îndeplini o astfel de misiune. Mai multe sonde s-au întâlnit deja cu pietre în adâncurile spaţiului. O astfel de sondă este naveta spaţială Dawn, care orbitează în prezent în jurul imensului asteroid Vesta. Şi în anul 2005, sonda japoneză Hayabusa a desprins cîteva bucăţi din asteroidul Itokawa, trimiţându-le pe Pământ pentru analize.

Discuţiile despre asteroizi nu sunt doar exerciţii academice. Impacturile uriaşe fac parte din istoria planetei noastre, unul a făcut să dispară dinozaurii în urmă cu 65 milioane de ani şi este doar o chestiune de timp până ce un altul îşi va intersecta traiectoria cu orbita Terrei!

Cătălin Cofaru

x Shield Logo
This Site Is Protected By
The Shield →