Știți unde și cînd s-a construit primul zgîrie-nor în estul Europei? Unde și cînd s-a inventat cravata? Ştiţi care este orașul est-european care a organizat un Eurocon în perioada comunistă? Unde s-a inaugurat un mare muzeu de artă contemporană… Un oraș aflat la 400 de kilometri de România, cu universitate, 19 teatre, 24 de muzee, 65 de galerii și colecții de artă… Și apropos, știți ce sculptor a creat bustul lui Ionel I.C. Brătianu și statuia ecvestră a Regelui Carol I? Dacă nu știți, presimt că o să aflați, dar nu de la mine, pentru că nu mi-am propus să concurez cu Wichipedia, agențiile de turism și „Vrei să fii miliardar”.

Participați la concursul organizat de Revista SRSFF și vă veți ridica nivelul cultural. Răspundeți corect la toate întrebările și veți cîștiga o antologie SRSFF*.

Cele menționate se întâmplau undeva într-un loc aflat de-a lungul râului Sava, la poalele muntelui Medvednica și unde prin 1094 cineva și-a zis, ia uite ce loc bun pentru o așezare, iar embrionul de-atunci s-a dezvoltat în mileniul ce a trecut în așa măsură încât așezarea a devenit capitală și a ajuns să fie numită „mica Vienă”.

Și pentru că localnicii iubeau și iubesc SF-ul, au început să se adune, să comunice, să citească și să asculte povești science fiction, înființându-și o societate dedicată genului în 1976 și în 1979, au organizat prima convenție SF, numită SferaKon iar de atunci încoace în ciuda tuturor vicisitudinilor reușesc să atragă o medie de 800 de participanți la evenimentul lor anual precum și oaspeți de vază ca Frederik Pohl, Robert Silverberg, Michael Swanwick, Bruce Sterling, Lois McMaster Bujold și Guy Gavriel Kay. Și primul lor Eurocon, acum hăt trei decenii…

Nu ezit să numesc Euroconul, un mare proiect european, o nobilă idee avînd ca numitor comun, science fiction-ul, această minunată lingua franca inventată în Europa și adoptată cam peste tot în lume, cam peste tot unde există cultură și civilizație și proiecte de viitor. O expresie vie a unității în diversitate, a dialogului între culturi, a schimbului civilizat de concepte, opinii, sentimente și viziuni.

Și de asemenea, nu trebuie uitat că Euroconul este o idee și o inițiativă românească, prezentată la Worldcon-ul din 1970 de la Heidelberg (21-24 august 1970), de către Ion Hobana, susținut de Vladimir Colin, doi dintre fondatorii genului la noi (gen constituit ca atare, cu scriitori specializați, cu minim o revistă națională, cu cenacluri și cluburi și mii de fani cîndva):

Citându-l pe Vladimir Colin:
„Rămînea de făcut un ultim pas, și, spre cinstea scriitorilor care au reprezentat pentru prima dată țara noastră la un asemenea congres (Ion Hobana și subsemnatul), le-a revenit românilor inițiativa apreciată drept cea mai semnificativă la recenta convenție.
Iată cum se exprimă, în stilul specific fanilor, buletinul congresului (Fanorama International) :Toți fancezii prezenți, anexîndu-i deopotrivă și vitejește pe belgieni, s-au întîlnit în ambianța localului Goldener Hecht (amintiți-mi să împart cîteva plachete suvenir…) și au discutat îndelung.
Iar cei doi români, de asemenea prezenți, au participat vitejește (nimic mai bun decît participarea), ba au lansat chiar o idee bombă… Așadar s-a dezbătut despre oportunitatea organizării unui congres european, precum și despre posibilitatea decernării pe scară europeană a unui echivalent al Premiului Hugo.
Lansată de Ion Hobana, ideea a avut într-adevăr efectul unei bombe. Toate delegațiile europene s-au solidarizat, s-a redactat o moțiune care a cules nenumărate semnături (de la scandinavi la portughezi) și, după discuții amănunțite la care au participat și americanii pentru a se declara întru totul de acord, urmînd să se organizeze Congresul european. S-a propus ca primul Congres european al anticipației să aibă loc la Triest, în 1972, în ultimele zile ale Festivalului filmului de anticipație, intrat în tradiție.” – extras din „Heicon 70”, C.P.S.F. nr.380 (15 septembrie 1970).

Iar Marian Truță a sintetizat elocvent tot ceea ce ar mai fi fost de spus despre Kontakt, cel de al treizeci și patrulea Eurocon și de asemeni cel de al treizeci și patrulea SferaKon :
Am să închei amintind despre Euroconul de anul acesta, care se va desfăşura între 27-29 aprilie la Zagreb, în Croaţia. Din intenţiile de participare, manifestate public pe câteva siteuri, este posibil ca anul acesta să avem cea mai consistentă delegaţie care a participat vreodată la un astfel de eveniment (exceptând participarea de la Glasgow şi Euroconul de la Timişoara). Ar fi un bun prilej anul acesta de a reconfirma părerea care se structurează deja în Europa sefistică şi anume că România va reprezenta, într-un viitor apropiat, un pol important al genului. Nu cred că are vreun rost să înşir acum avantajele unei comunităţi sefe româneşti puternice şi respectate în cadrul ESFS. Vreau doar să atrag atenţia că „excedentul de PIB sefistic” de anul trecut, dacă este folosit cu isteţime, se poate investi în Europa sefistă şi poate reprezenta una din cheile care vor deschide autorilor români accesul pe o piaţă de care ne-am cam ţinut deoparte. Sigur, cu o condiţie, eventuale reacţii bezmetice să lipsească de la Eurocon. O delegaţie dezlânată, divergentă va fi foarte prost văzută, iar pierderea va fi a tuturor. Avem şansa şi forţa de a ne face auziţi, anul acesta, în Europa, mult mai puternic decât în anii trecuţi. Ar fi păcat să nu profităm.”

Și pentru că nouă ne plac faptele mai mult decît vorbele și nu mergem la Eurocon cu mîna goală, de peste un an SRSFF și Revista SRSFF au organizat schimbul cultural croato-român, un dialog între două culturi europene, traducînd ( cu ajutorul colegelor Antuza Genescu, Adina Barvinschi și al colegilor Mihnea Columbeanu și Liviu Radu, cărora le mulțumim nespus) și publicînd în revista noastră pe unii dintre cei mai relevanți scriitori croați de science fiction, din care putem enumera:

Aleksandar Žiljak
Studiul „Science Fiction-ul în Croaţia” (traducerea Cristian Tamaş)
Interviul cu Nicholas Seeley, „Aleksandar Žiljak, omul orchestră al science fiction-ului croat” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/profil/aleksandar-ziljak-omul-orchestra-al-sf-ului-croat/
„O seară la cafenea, cu Lydia în gînd” (traducerea Antuza Genescu),http://www.srsff.ro/proza/o-seara-la-cafenea-cu-lydia-in-gand/
„Ce culoare are vîntul” (traducerea Antuza Genescu) : http://www.srsff.ro/surfer/aleksandar-ziljak-croatia-ce-culoare-are-vantul/
„Inorogul şi războinica” (traducerea Antuza Genescu), http://www.srsff.ro/proza/inorogul-si-razboinica/
„Sexul şi peştele abisal” (traducerea Mihnea Columbeanu), http://www.srsff.ro/proza/sexul-si-pestele-abisal-aleksandar-ziljak-croa%c8%9bia/
„Ciufulici” (traducerea Mihnea Columbeanu). http://www.srsff.ro/proza/ciufulici-aleksandar-ziljak-croa%c8%9bia/

Ed Barol
„Dora” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/proza/dora-ed-barol-croatia/
„Zi de zi” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/proza/barbatul-numit-tacere-%e2%80%93-ed-barol-croatia/
„Bărbatul numit tăcere” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/proza/barbatul-numit-tacere-%e2%80%93-ed-barol-croatia/

Sanja Tenjer
„Pacman” (traducerea Liviu Radu), http://www.srsff.ro/proza/pacman-sanja-tenjer-croatia/

Tatjana Jambrišak
„Trează printre stele” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/surfer/tatjana-jambrisak-croa%c8%9bia-treaza-printre-stele/
„Croaziere prin univers” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/mapamond/tatjana-jambrisak-croa%c8%9bia-croaziere-prin-univers/
„Bella Proxima” (traducerea Adina Barvinschi), http://www.srsff.ro/proza/tatjana-jambrisak-croa%c8%9bia-bella-proxima/

Mihaela Marija Perković:
„Ultimul examen”(traducerea Antuza Genescu), http://www.srsff.ro/proza/ultimul-examen/

Zoran Krušvar
„De închiriat” (traducerea Antuza Genescu), http://www.srsff.ro/proza/de-inchiriat-rentals-zoran-krusvar-croatia/
„Dragoste cu colți” (traducerea Sara Popovici), http://www.srsff.ro/proza/dragoste-cu-colti/

Participarea la Eurocon este importantă şi pentru că, așa cum spunea Jonathan Cowie: „Eurocons are organised to successfully get participants from various european nations to interact with each other, both on the programme and socially.”

So, lets join Eurocon and have fun!

Cristian Tamaş

 

P.S.

Până vă hotărâți –  aveţi următoarele trei luni și jumătate la dispoziţie – dacă veți participa sau nu, vă invit să-i descoperiți pe cei mai importanți scriitori ai secolului XX și XXI din zona cu pricina, Ivo Andrić (premiul Nobel pentru literatură în 1961), cu „Podul peste Drina”, „Cronica din Travnik”,Femeia din Sarajevo”, „Povestea cu elefantul vizirului”, „Semne lîngă drum”, Miroslav Krleža cu „Banchet in Blituania”, „La hotarele rațiunii”, „Întoarcerea lui Filip Latinovicz”, Dubravka Ugrešić cu „Ministerul durerii”, „Muzeul capitulării necondiționate” (n-ar fi rău ca anglofonii să citească romanul ei „Baba Yaga laid an egg” numai pentru a mai face o pauză de la tronuri însîngerate, încleștări plutocratice și păienjenișuri de șpăngi) și Slavenka Drakulić cu „N-ar face rău nici unei muște”, „Balkan Express”.

De citit neapărat interviul acordat de Slavenka, Mădălinei Șchiopu în „Dilema Veche”: http://dilemaveche.ro/sectiune/la-portile-occidentului/articol/frustrarile-est-europene-si-noul-populism-p-interviu-cu-slavenka-drakulic-p și „Interviul cu cel mai bătrîn cîine din București”: http://www.observatorcultural.ro/Interviu-cu-cel-mai-batrin-ciine-din-Bucuresti*articleID_21528-articles_details.html sau recenzia romanului „S.” în „ România literară” : http://www.romlit.ro/rzboiul_din_bosnia.
Tot în „Dilema”, veți găsi numai puțin de șase alte texte de Slavenka Drakulić și un interviu cu Dubravka Ugrešić.

*Premiile se acordă pentru răspunsuri corecte sosite la redacţie până pe 11.ian.2012 inclusiv, în limita stocului disponibil de antologii „Pangaia”. Taxele de expediţie poştală şi aferente revin exclusiv destinatarului.