După o săptămână ploioasă şi agitată, a venit sâmbăta Colocviului Ion Hobana. Însorită, cu problemele de logistică soluţionate şi aproape toţi vorbitorii prezenţi. Uneori e posibil să devin prozaic, şi mărturisesc nu am încotro: pe parcursul a câtorva ore, între 10 şi 15, s-au condensat atât de multe gânduri despre timp, percepţie, istorie şi semnificaţie, încât e greu a le expune pe toate şi în acelaşi fără părtinire în detalierea lor. Încă ne gândim la forma în care vor fi făcute publice, ca să vă fie accesibile.

Ce ne-a bucurat peste măsură a fost seriozitatea şi dedicaţia cu care vorbitorii și-au pregătit materialele. Mulţi dintre aceştia ar fi putut expune pe o durată cel puţin dublă decât cea alocată. Chiar şi așa, cu relativa încadrare în timp, programul iniţial a fost depăşit. Asistenţa a fost mulţumită, chiar captivată de expuneri, şi nu am observat pe nimeni ridicându-se pentru a părăsi sala. Probabil este un semn că formatul merită extins şi există audienţa necesară pentru organizarea în continuare a acestui colocviu anual.

Vorbind despre publicul auditor, surprinzător de numeros pentru o dimineață de sâmbătă însorită, am fost onoraţi cu prezenţa Luminiţei Corneanu – critic literar, reprezentând Ministerul  Culturii şi Patrimoniului Naţional (căruia îi adresăm mulţumiri pentru sprijinul consistent acordat în organizarea acestui eveniment), Dina Paligora – redactor de carte şi promotor, care ne-a promis că revine şi la cenaclu, Cezar Mazilu – scriitor şi poet, Mircea Bunescu – regizor, şi evident scriitorul Alexandru Mironov. De asemenea, au asistat scriitorii Marian Truţă, Michael Haulică, Roxana Brînceanu, Oliviu Crâznic, Cristina Ghidoveanu – traducător, şi Mugur Cornilă – editor, Eagle Publishing House.

Începutul sesiunii a fost marcat de prezenţa carului de reportaj al TVR Cultural, şi de interviul acordat de scriitorul Horia Gârbea, cu privire la manifestare.

Horia Gârbea a deschis apoi şedinţa printr-o prezentare generoasă a intersecţiilor literaturii main-stream cu fantasy şi science-fiction în ce privește tematica timpului, sfârșind prin a atribui un rol novator literaturii science-fiction prin puterea de a stimula spiritul uman.

A urmat apoi mesajul Ruxandrei Cesereanu, în lectura lui Horia Gârbea, o anatomiei a personajului Mesmeea Cuttita, şi geneza numelui acesteia, o poveste originală ancorată în realitatea cibernetică, greu de imaginat în alte epoci.

Profesorul şi scriitorul Lucian Boia ne-a fascinat prin expunerea sa despre percepţia timpului la scara civilizaţiilor şi impactul social al percepţiei evoluţiei timpului. Ipotezele expuse privind percepţia timpului în diversele perioade ale dezvoltării umane ne permit o nouă apreciere asupra istoriei şi a impulsurilor motivaţionale ale diverselor civilizaţii de-a lungul erelor. Ar fi mult mai multe de spus despre discursul impresionant al domnului Boia, dar sperăm să facem public materialul în scurt răstimp.

Scriitorul Liviu Radu ne-a delectat cu paralela între două curente culturale – cel francez şi cel nord-american, prin discursul său privind ucroniile şi realităţile-alternative ca genuri ce par a se exprima la fel, dar în esenţă diferite. Cu migală de detectiv, ne aduce la originea celor două genuri şi analizează diferenţele esenţiale, încheind cu aprecierea valorilor construite pe aceste fundamente.

A urmat o surprinzător de meticuloasă şi documentată analiză a timpului, în viziunea scriitorului Radu Voinescu. Pornind de la analiza filologică a termenului timp, prelegerea s-a dezvoltat într-un scurt tratat de fizică a timpului, impresionant în sine, şi absolut potrivit într-o sală populată cu scriitori de science-fiction.

A intervenit apoi domnul Alexandru Mironov, cu un discurs despre timp, despre scris, şi despre personalitatea lui Ion Hobana.

Decernarea premiilor Colocviului „Ion Hobana”, acordate cu sprijinul deosebit al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, a fost un prilej de bucurie pentru câştigători. Deşi puţine, premiile au fost semnificative. Demn de remarcat este faptul că aceste premii, acordate sub egida Ministerului Culturii, Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti şi a SRSFF, sunt omologate drept premii ale Uniunii Scriitorilor, având o dublă valoare de palmares.

Premianţii au fost, conform secţiunilor:

  • Cartea anului 2010 în genul SF – „S.F. Doi”, de Cristian Mihail Teodorescu
  • Cartea anului 2010 în genul Fantasy – „Lumea lui Waldemar”, de Liviu Radu
  • Premiul pentru întreaga activitate literară – Mircea Opriță
  • Premiul „Speranța anului” unui autor debutant sau la început de carieră, având vârsta sub 35 de ani – Bogdan Cătălin Mereuță, pentru romanul „Luptătorii virtuali”

Câştigătorii au mulţumit organizatorilor şi asistenţei, pentru recunoaşterea acordată.

După decernarea premiilor, a urmat partea a doua a comunicărilor, care s-au desfăşurat oarecum mai alert, ţinând seama de depăşirea programului propus. Dar nici aceasta nu a fost o reală problemă, deoarece discursurile au menţinut atenţia trează pe tot parcursul manifestării.

Începutul secţiunii a fost marcat de scriitorul Gelu Negrea, cu expunerea „Timp şi mode, uvedenrode… “ o abordare enciclopedică a termenului timp; urmat de criticul literar Cătălin Badea Gheracostea, care a atacat tema din perspectiva istoriografului, vorbind despre Ion Hobana. Am apreciat expunerea clară a faptelor reci. Asupra tuturor planează întrebări, cu grade diferite de onestitate şi uneori cu un scop greu de definit. Însă răspunsurile contează, iar acestea îl plasează pe omul Ion Hobana de partea probităţii morale şi a înaltei ţinute intelectuale. Un om care nu a făcut rău nici măcar prin inacţiune, ci dimpotrivă a ajutat şi a promovat continuu literatura, arta şi cunoaşterea.

Eugen Stancu ne-a demonstrat printr-o lucrare de.. arheologie literară influenţa epocilor asupra scrisului, folosind drept martor arheologic povestirea „Oameni şi Stele”. Cheia a fost indexarea edițiilor povestirii în lumina schimbărilor politice petrecute în Uniunea Sovietică, în aceeaşi perioadă. O lectură interesantă, cel puţin.

În contextul avalanșei de chestiuni organizatorice, Dănuţ Ungureanu a găsit răgazul necesar unei scurte şi dense analize a ultimului roman al lui Voicu Bugariu – „Curtezana onestă și astrologul”.

Cristian Tamaş ne-a delectat cu „Timpul paranoiei, timp numai al ficţiunii?”, un pamflet în cheie parodică despre influenţele politicului în culisele creaţiei.

Ovidiu Petcu a încheiat seria expunerilor prin lucrarea „Timpul: ficţiunile fizicii în fizica ficțiunii”, încercând o enumerare a ipotezelor necesare – ficţiuni – în abordarea creaţiei ştiinţifice. Aceleaşi ficţiuni, care din ipoteze de lucru pot deveni uneori teorii ştiinţifice verificabile, sunt abordate oarecum diferit în creaţia literară. De aici relativa oglindire şi implicaţiile imaginarului sau creaţiei imaginative în două domenii aparent disjuncte, literatura şi fizica.

Încheierea a fost marcată de lansarea ediţiei definitive a volumului „Oameni şi stele” a regretatului Ion Hobana, lansare prezentată de Mugur Cornilă, editor.

Pe scurt, o zi plină, cu oameni, idei, răspunsuri ce nasc noi întrebări şi cu speranţa că avem cu toţii noi motivaţii de a scrie, de a crea.

Eugen Lenghel

PS. V-am ataşat fotoreportajul pentru delectarea cu imagini.

x Shield Logo
This Site Is Protected By
The Shield →