Bulgaria este o ţară mică dar are tradiţie în domeniul Science Fiction. În timpul perioadei care a succedat căderii Zidului Berlinului, atât SF-ul cât şi întreaga literatură bulgară au trecut printr-o criză severă şi doar în ultimii ani s-a putut constata o relansare.

Începînd cu 2005 este evidentă o stabilizare a SF-ului şi Fantasy-ului (literatură şi arte) şi a activităţilor fandomului. Au apărut noi iniţiative precum o echipă dedicată traducerii în engleză a unor lucrări relevante ale SF-ului bulgar, a lansării unor filme de amatori şi a apariţiei Universităţii Tolkien online.

Atît 2005 cît şi 2006 au fost ani fructuoşi pentru autorii bulgari de SF&F.

Au fost editate peste treizeci de titluri de SF autohton, între care romane şi culegeri de povestiri.

Multe lucrări aparţinînd autorilor bulgari au fost publicate în S.U.A., Canada, Marea Britanie, Franţa, Spania, Danemarca, Grecia, Ungaria, Rusia iar opt romane SF bulgăreşti au fost traduse şi lansate de edituri din Germania, Spania şi Rusia, printre autori numărîndu-se Hristo Poştakov, Nina Nenova, Natalia Andreeva şi Zdravka Evtimova.

În anul 2005, Kalin Nenov a organizat o echipă de traducători (Şcoala de Traduceri Fantastice=FPSH), ideea sa fiind să adune un grup de entuziaşti cu bune cunoştinţe de limbi străine, decişi să se implice într-un proiect ambiţios de retroversiune în limbi de circulaţie universală a unor lucrări reprezentative ale SF-ului bulgar. Echipa a colectat texte ale scriitorilor bulgari de SF&F şi a căutat oportunităţi de colaborare cu reviste internaţionale de profil şi edituri străine. La sfîrşitul anului 2005, fuseseră traduse unsprezece povestiri iar douăsprezece traduceri fuseseră publicate. Au fost trimise traduceri şi revistei americane online, „Oceans of the Mind”, care a postat patru povestiri bulgăreşti în ediţia din decembrie 2005, dedicată SF-ului est-european (şapte povestiri în total). Povestirile aparţin autorilor Anghelina Ilieva, Ivailo Ivanov, Velko Miloev şi Hristo Poştakov. Alte două povestiri (de Atanas Slavov şi Alexandăr Karapanciev) traduse de echipă au apărut în fanzinul danez online „Phantazm”.

Primul e-book  autohton, „Legendele paznicilor celor Trei Porţi” a fost prezentat în august 2005 în timpul festivalului Aqualonia din Varna. Antologia constă din 10 povestiri ale Anghelinei Ilieva – o tînără autoare deosebit de promiţătoare de SF&F care publică şi cu pseudonimul Johan Vladimir. Anghelina Ilieva împleteşte în textele ei istorie medievală, mitologie şi idei umaniste, investigînd liberul arbitru şi problema responsabilităţii, aducînd la lumină teme, motive şi concepte aparţinînd mitologiei şi folclorului bulgăreşti. Majoritatea lucrărilor din această antologie, au fost premiate la diverse concursuri literare. Antologia de poate descărca de pe site-ul www.johanvladimir.com şi a fost tradusă în engleză şi rusă.

Legendele paznicilor celor Trei Porţi” au fost ilustrate de doi tineri şi talentaţi artişti, Kalina Atanasova şi Ertan Musov.

În 2006 unul dintre cei mai importanţi scriitori de SF, Agop Melkonian a încetat din viaţă. Melkonian a avut un statut proeminent ca autor, traducător, scenarist şi antologator. A scris culegerile de povestiri „Memoria lumii” , „Via Dolorosa”, „Umbrele cărnii”, „Între păcat şi sfinţenie”, romanul „Moartea într-o scoică” şi multe alte lucrări care au fost traduse în nouă limbi. A fost primul laureat al Premiului Graviton fondat de un alt decan al SF-ului bulgar, Liuben Dilov¹ (1927, Cerven Briag – 10 iunie 2008, Sofia. Pavel Vejinov² a fost un alt important autor şi de SF – nota mea). Această distincţie a reflectat selecţia personală a lui Liuben Dilov. Melkonian a fost un promotor neobosit al SF-ului bulgar. A organizat concursuri literare şi a fost editorul revistelor Zona F şi Varkolak. În  ultimii ani în Bulgaria au fost organizate numeroase concursuri de povestiri şi romane SF&F :

  • concursul editurii Argus pentru povestiri şi romane
  • concursul societăţii Uibrobia destinat scrierii de povestiri SF&F bazate pe mitologia şi folclorul bulgar
  • concursul organizat în colaborare de fundaţia Bukvite şi Echipa de traduceri
  • concursul fanzinului Terra Fantastica
  • concursul revistei „Universul, ştiinţa şi tehnica” (Vselena, Nauka i Tehnika)

Povestirile premiate ale primelor trei concursuri au fost publicate iar textele premiate în cadrul ultimelor două concursuri au apărut în cele două publicaţii.

Începutul anului 2005 a reprezentat înfiinţarea Universităţii Tolkien online „Armenelos”, de către un grup de fani entuziaşti şi pasionaţi ai operei lui Tolkien aparţinînd Societăţii Tolkien din Bulgaria.

Scopul Universităţii „Armenelos” a fost de a-i ajuta pe cei interesaţi să înţeleagă şi să aprecieze opera lui Tolkien prin dialog. „Armenelos” îi încurajează pe „studenţi” să-şi dezvolte abilităţile narative şi talentul artistic şi să-şi prezinte lucrările pe site, în cadrul unui program de studiu bazat pe semestre, sistem de credite şi absolvire. Universitatea „Armenelos”  a fost organizată în mai multe departamente, lingvistică, filosofia istoriei, culturulogie şi arte. Atelierul de creaţie al universităţii include un „birou” al traducătorilor, unde se pot posta traducerile unor texte referitoare la operele lui Tolkien şi „cripta” (dedicată tuturor ideilor, conceptelor şi experimentelor posibile în afara liniei canonice, în special cele care explorează partea ocultă a lumii lui Tolkien).

Sezonul cald este o perioadă încărcată pentru fanii bulgari, de exemplu în mai 2006, Societatea Arkadi şi Boris Strugaţki din Pazardjik a organizat Festivalul Zilelor SF, care a durat cinci zile şi a prezentat publicului, cinci filme SF, dezbateri, discuţii şi lecturi dedicate unor subiecte diverse.

Timp de doi ani consecutivi, echipa Armenelos a organizat Festivalul naţional Tolkien (2005 şi 2006).

S-au prezentat diverse lecturi, expoziţii şi s-au organizat concursuri. Lecturile au reliefat diverse aspecte ale vieţii şi operei lui Tolkien, filosofia sa şi influenţa avută asupra fantasy-ului mondial. Sesiuni LARP (live action role playing) bazate pe scenarii scrise în preliminar i-au entuziasmat pe cei interesaţi de călătoriile iniţiatice ale fantasy-ului. Unul din evenimentele cele mai interesante ale festivalului Tolkien ce a avut loc în prima jumătate a lunii iunie 2006 a fost prezentarea unei piese de teatru pusă în scenă de amatori, o istorie alternativă a romanului “Stăpînul Inelelor”, dezbătînd dreptul la liberul arbitru şi predestinare. Prezentarea unui clasament tip Top Ten al unor video clipuri care mixau scene din “Stăpînul Inelelor” cu diverse melodii aparţinînd unor genuri diferite a fost o altă acţiune apreciată.

În fiecare an începînd cu 2001, în jurul datei solstiţiului de vară, societatea SF&F Uibrobia din Stara Zagora organizează şi găzduieşte festivalul anual „Talasamia” dedicat mitologiei şi folclorului din Bulgaria. Talasamia atrage fani de pe tot cuprinsul Bulgariei.

Uibrobia este singura asociaţie SF&F care organizează o concurs anual de povestiri  SF&F, bazat pe folclorul bulgăresc şi care publică cele mai bune povestiri într-o antologie anuală. Cea de a patra culegere de povestiri prezentate la ediţia 2006 a Talasamiei a prezentat rezultatele celui de al cincelea concurs de povestiri. O altă tradiţie este reprezentată de lecturile unor materiale despre mitologie, istorie veche bulgărească (traci, descoperiri arheologice). În fiecare an, se organizează un atelier de meşteşuguri pentru cei interesaţi de arta veche, obiceiuri şi tradiţii bulgăreşti şi tracice.

În august 2006 a avut loc la Varna cea de a patra ediţie a festivalului SF&F Aqvalonia, eveniment organizat şi găzduit de Societatea Zemlemoria („Terramare”, denumită aşa după romanul “Earthsea” al Ursulei K. Le Guin).  Festivalul nu este dedicat numai fanilor ci şi publicului larg. În 2006, Zemlemoria a avut un program divers şi amplu, organizînd şase conferinţe despre SF&F, mitologie bulgară, ecologie, muzică celtică, arme medievale şi personaje istorice/legendare, o sesiune LARP (Live Action Role-Playing game) organizată lîngă Varna iar astronomia a fost prezentă prin vizionarea unui documentar prezentînd viziunea lui Stephen Hawking despre univers. Zemlemoria a fost înfiinţată în martie 2002 de mai mulţi fani printre care şi scriiitorul SF Ivailo Ivanov, iar membrii permanenţi ai clubului sunt aproximativ 25 de persoane cu vîrsta între 17 şi 35 de ani.

În a doua parte a lunii septembrie 2006 a avut loc în Sandanski (oraş din sud-vestul Bulgariei), Convenţia naţională SF Bulgacon, organizată de cluburile Ivan Efremov din Sofia şi A.&B.Strugaţki din Pazardjik, eveniment care a atras fani din toată Bulgaria. Convenţia a inclus conferinţe, lecturi, prezentări de volume ale editurilor bulgăreşti. În memoria lui Agop Melkonian a fost prezentat ultimul său interviu TV. O interesantă conferinţă despre ultimele descoperiri în astronomie a fost prezentată de astronomul Valentin Ivanov care lucrează la Observatorul din Chile şi care împreună cu un coleg canadian a descoperit un sistem dublu de stele pitice cafenii (sau planemos).

La începutul lunii decembrie 2006, clubul de Fantasy&Horror, Conan a organizat convenţia sa anuală, Conaniada lîngă Sofia. Pe lîngă discuţii despre cărţi  şi  filme, participanţii  au votat premiile fantasy dedicate cele mai bune cărţi de profil, celui mai bun tînăr scriitor bulgar, celui mai bun site fantasy, celei mai reuşite melodii. În cadrul unei alte ceremonii, clubul Conan acordă premiile anuale fantasy, celui mai bun editor bulgar, celui mai bun autor, cărţi, celui mai activ fan, etc.

La începutul lunii martie 2006, fanii bulgari au salutat apariţia celui mai nou club SF,  Solaris înfiinţat la Plovdiv de un grup de tineri entuziaşti care au dat un impuls vieţii fandomului dar care au păstrat contactul cu membri mai vechi ai unui precedent club SF, „Secolul 21”. Solaris are întîlniri săptămînale şi propriul site. Ultima idee a membrilor este Solaris TV, un concept pentru o emisiune dedicată SF-ului. Ideea este într-o fază timpurie dar creatorii acesteia consideră că există potenţial pentru că nu există o altă emisiune TV dedicată SF-ului şi Fantasy-ului în Bulgaria. Echipa Solaris-ului a pregătit un demo de 23 de minute iar alte două scenarii aşteaptă filmările. Sînt în curs  negocieri cu staţii TV locale.

În iulie 2006, a fost lansată prima ediţie a unui webzine SF&F, Starlighter care oferă variate articole şi care reprezintă deja o concurenţă serioasă pentru celelalte webzine bulgăreşti, Shadowdance, Sivosten, Citadelata (Citadela). Starlighter a secţiuni separate pentru SF, fantasy, filme, muzică, şi evenimente SF&F şi intenţionează să actualizeze lunar informaţia despre cărţile noi, premii şi evenimente internaţionale. A cincea ediţie a webzinului a apărut în noiembrie 2006.

Tot în 2006,  au fost lansate trei filme fantasy ale unor amatori, mici echipe de tineri. „Legenda celor şapte regate” (“Legenda za Sedemte Kralstva”) a fost creată de tineri fani din Varna, ce şi-au luat numele de Writen Words Entertainment. Filmul este o poveste fantasy umoristică ce demonstrează imaginaţie şi un ochi proaspăt. Iana Alexandrova, şefa echipei a pregătit scenariul şi muzica filmului. A interpretat un rol şi a co-participat la filmări. Prima parte a fost prezentată la festivalul Aqvalonia iar la sfîrşitul lunii octombrie, a doua parte era filmată şi avea montajul definitivat.

La acelaşi festival, clubul Valaroma din Burgas a prezentat un trailer umitor al filmului lor, „LARP-The Movie”, creat de fani prin propriile mijloace. Filmul, un fel de prezentare a jocurilor tip LARP care se bucură de popularitate în rîndul fanilor bulgari, a fost prezentat fragmentar şi la LARP Fest, festivalul de profil care a avut loc în prima jumătate a lunii septembrie 2006 la Burgas. Versiunea completă este în stadiu de postproducţie şi va fi prezentată publicului larg.

Un alt grup de fani lucrează la un film fantasy numit „Purtătorul luminii” (“Nositeliat na svetlina“), scenariul şi coloana sonoră fiind finalizate. Se utilizează camere video semi-profesioniste, decorul şi costumele s-au creat deja iar etapa de postproducţie se aşteaptă să fie finalizate pînă la încheierea anului.

În Kazanlîk s-a înfiinţat un club mai special de fantasy, numit „Lumini printre umbre” („Svetlini sred senkite”) o creaţie a elevilor de la cîteva şcoli. Copii se întîlnesc, scriu împreună, discută, comentează, desenează şi-şi ilustrează textele. În 2005 au editat primul lor volum colectiv, „Frînghia de lumină” („Vaje ot svetlina”), în cadrul căruia au fost reunite textele a zece copii şi ilustraţiile altor opt. Cel de al doilea volum colectiv, „Axul” („Şahtata”), a fost publicat la sfîrşitul lunii noiembrie 2006, a fost scris de şaisprezece copii şi ilustrat de alţi doisprezece. Cartea este o satiră fantasy a universului adolescentin, fiecare autor a creat un personaj şi împreună au creat o lume fantastică, scriind capitole iar întreaga echipă a participat la procesul de editare. Acum copii lucrează la o serie fantasy intitulată “Lumini printre umbre”, primul volum fiind gata pentru publicare. Coordonatoarea echipei de mici autori este Valentina Dimova, care a publicat cinci cărţi pentru copii şi fantasy.

Detaliile prezentate pînă acum nu reprezintă decît un sumar al scenei SF-ului şi Fantasy-ului din Bulgaria. Domeniul bulgăresc al imaginarului a intrat în declin după 1990, aşa cum menţionam la început. Totuşi, ultimii doi ani au reprezentat un reviriment care tragem nădejde că va continua.

Ivan Krumov, Roberto Quaglia, Rosiţa Deceva - Plovdiv 2004

Ivan Krumov, Roberto Quaglia, Rosiţa Deceva - Plovdiv 2004

Rosiţa Deceva

Traducere de Cristian Tamaş

Rosiţa Deceva a fost unul dintre fondatorii societăţii SF&F Zemlemoria din Varna, preşedinte al societăţii şi unul dintre organizatorii festivalului annual Aqvalonia şi a făcut parte din comitetul de organizare al Euroconului 2004 (Plovdiv, Bulgaria). Deşi are o slujbă extrem de solicitantă în cadrul unei linii maritime internaţionale a avut şi are disponibilitatea şi timpul de a participa la acţiunile SF şi la activităţile fandomului din Bulgaria.

Articolul original a apărut pe site-ul triplu premiat la Eurocon:

The Science Fact & Science Fiction Concatenation ( http://www.concatenation.org).

Articolul „ Science Fiction in Bulgaria 2006Rossie Decheva,  poate fi accesat la adresa: http://www.concatenation.org/europe/sfbulgaria2006.html

Articolul original, postat pe site-ul www.concatenation.org, a fost tradus şi postat pe site-ul www.srsff.ro cu acordul şi permisiunea autoarei şi a echipei de la Science Fact & Science Fiction Concatenation.

Liuben Dilov¹ (1927, Cerven Briag – 10 iunie 2008, Sofia) autorul a treizeci şi cinci de volume („Drumul lui Icar”, 1974 – trad.rom. Tiberiu Iovan, 1983, colecţia Fantastic Club, editura Albatros). „Maşina pedagogică ”(1971), „Omul atomic”(1958), „Gravitatea şi scafandrul” (1969), Paradoxul oglindă” (1976), „Din scrierile computerului meu” (1981), „Romanul neterminat al unui student”(1982), Pînă la planeta paradisului şi înapoi”(1983), ” Experimentul crud”(1985). Povestirea sa Întîlniri de gradul IV a fost cuprinsă în antologia „Tales from the Planet Earth” (1986) editată de Frederik Pohl şi Elizabeth Anne Hull. A întocmit douăsprezece antologii SF iar lucrările sale au fost traduse în engleză, germană, rusă şi japoneză. – Cristian Tamaş

Pavel Vejinov² (9 noiembrie 1914 – 2 decembrie 1983), pseudonimul literar al lui Nikola Delcev Gugov. Excelentul roman „Bariera” (Barierata, 1977 ; trad.rom.Tiberiu Iovan, editura Univers, 1982) a fost ecranizat în 1979 de regizorul Hristo Hristov, avîndu-l pe Inokenti Smoktunovski în rolul principal. Romane : „Guşterul alb”(trad.rom. Tiberiu Iovan, editura Univers, 1982, în cadrul volumului „Bariera”) , Pieirea lui Aiax” (trad.rom. Constantin Velichi, editura Ion Creangă, 1982), „Lacul băiat”, „O zi de toamnă pe drum”, „Noaptea cailor albi”, „Stelele de deasupra noastră”, „ Incident pe o stradă liniştită”, „Liliecii zboară pe timp de noapte”, „Urmele rămîn”, „Asfinţitul albastru”, „Balanţa”. Culegeri de povestiri : „Fluturii albaştri” (trad.rom. Violeta Pikova, editura Centaurus, 1992), „Tapiserie”, „Băiat cu vioară”, „Strada fără trotuar”, „Respiraţia de migdale”. – Cristian Tamaş


Scurtă istorie a fandomului bulgar

1962

Sub îndrumarea filosofului şi psihologului Hristo Gheşanov s-a înfiinţat la Şcoala Franceză din Sofia, primul cenaclu SF din Bulgaria,  „Prietenii viitorului”, un atelier literar în care au participat fani SF de toate vîrstele. A funcţionat pînă în 1966. Mulţi membri au devenit fondatorii altor cenacluri.

1968

În oraşul Burgas, Atanas P. Slavov a fondat cenaclul SF „Terra Fantastica” împreună cu un grup de liceeni. Cenaclul s-a desfiinţat în 1972 cînd Slavov s-a mutat la Sofia. Şi-a reluat activitatea între două perioade : 1974-1976 la Casa Tineretului din localitate şi între 1980-1983. A fost reînfiinţat în 2007 de către Iancio Ciolakov, Gheorghi Hristov, Țenka Bakardjieva, Valentin Dilov şi Emanuel Arnaudov de la Centrul pentru dezvoltare durabilă. La data de 24 octombrie 2008, cenaclul a sărbătorit patruzeci de ani de existenţă prin evenimentul „40 de ani de artă fantastică în cadrul cenaclului Terra Fantastica”.

1969

Revista Cosmos a lansat un concurs de proză SF destinat tinerelor talente şi seminarul „Stiloul de aur”.

1971

Cenaclul SF „Fantastica şi viitorologia” a fost creat în 1971 de către studenţii Universităţii din Sofia, Nenko Seimenliiski şi Todor Ialamov, întrunirile iniţiale avînd loc spontan în cadrul sălilor Departamentului de Chimie. Printre invitaţi s-au numărat Kubrat Tomov, Ştefan Nikitov, Hristo Gheşanov. În 1972, cenaclul s-a „autosuspendat” din cauza tensiunilor cu decanatul universităţii, nemulţumit de numărul mare de studenţi ce lua parte la întîlniri şi temele discutate considerate tabu de oficialităţi.

1974

La Sofia a fost fondat clubul SF Ivan Efremov de către Nenko Seimenliiski, Todor Ialamov, Aleksandăr Karapancev, Plamen Avramov, Krum Ciokoiski, Atanas P.Slavov. În 1975 li se adaugă Ivailo Runev, Aleksandăr Andreev, Liubomir Nokolov, Ognian Mitov, Ivan Puncev, Alexei Cernov şi Iuri Ilkov.

1975

Prima conferinţă de viitorologie „Tineretul şi viitorul SF-ului bulgar”, prima expoziţie de artă SF (la care au participat artiştii Dimităr Iankov, Plamen Avramov, Ştefan Lefterov, Gheorghi Savov. În oraşul Pazargik, Iuri Ilkov înfiinţează clubul SF „Arkadi şi Boris Strugaţki” iar la Ruse apare clubul NF (SF)

1976

Primul festival de film SF (s-au vizionat 25 de filme). Conferinţa „Dimensiunile ficţiunii” cu participarea scriitorilor Liuben Dilov, Ognian Saparev, Elka Konstantinova. O delegaţie compusă din 12 persoane a participat la Eurocon (Poznan, Polonia). La Varna a fost fondat clubul SF „Andromeda” condus de Ştefan Lefterov.

1977

Prima conferinţă dedicată aniversării a 70 de ani de la naşterea scriitorului rus Ivan Efremov (1907-1972). Apariţia newsletterului „SF-ul şi cluburile SF din Bulgaria”. La Pazargik se lansează fanzinul „Fan”, la Plovdiv se înfiinţează clubul SF „Secolul XXI” iar la Universitatea tehnică din Sofia, clubul SF „Orbita”. Ivailo Runev finalizează prima parte a „Bibliografiei SF-ului bulgar”.

1978

Conferinţa „150 de ani de la naşterea lui Jules Verne”. Participarea unei delegaţii de fani bulgari la Polcon, prima convenţie SF poloneză. Apariţia unor noi cluburi SF, „Icarus-78” la Sviştov, „Andromeda” la Ruse, „Stanislaw Lem” la Şumen, „SF&F” la Sofia. Vizita la Sofia a scriitorului rus de SF Dimitri Bilenkin.

1979

La Sofia a fost înfiinţat Consiliul naţional al cluburilor SF. Noi cluburi SF : „Aleksandar Grin” la Balcik, „Aleksandar Beliaev” la Iambol, „Gheorghi Iliev” la Stara Zagora, „SF” la Pernik.

1980

Festivalul SF naţional organizat la Plovdiv. La Balcic se organizează întrunirea „Picnic la marginea mării” iar la Plovdiv, „Convergenţă 2001”. Clubul SF din Cracovia se deplasează la Sofia pentru a participa la întîlnirea internaţională est-europeană „Orbita prieteniei”. Apar fanzinele „Modele-1” (Sofia), „Secolul XXI” (Plovdiv), „Hronigal” (Balcic), albumul „Cluburile SF şi ficţiunea”. Noi cluburi SF : „Andromeda-80” la Veliko Tîrnovo, „Phaeton” la Sevlievo şi „Galaxia”.

1981

A doua ediţie a festivalului SF naţional la Sofia, „Viitorul este locul de naştere al creativităţii”.Apar fanzinul „Modele-2”, volumul ”SF-ul, ficţiunea şi ideologia” şi albumul de artă „Tineri plasticieni SF”.

1982

A treia ediţie a festivalului SF naţional, organizat de de data aceasta la Plovdiv în luna noiembrie la care a participat şi Adrian Rogoz care scria, „ o efervescenţă fecundă, peste 40 de titluri (lucrări originale şi traduse) apar anual la diferite edituri. Bogate standuri de carte SF, o splendidă expoziţie de pictură şi grafică, calitatea intelectuală a scriitorilor şi fanilor cu care am stat de vorbă.” Fanzinul „Smehotron” (Pazargik).

1983

Conferinţa „Forme şi metode ale activităţii cluburilor SF” la Pazargik. Prelegerea filosofului Ivan Puncev, intitulată, „Cosmocrator şi evoluţia prin cosmogeneză”. Delegaţia fanilor bulgari condusă de Ivailo Runev participă la Euroconul de la Liubliana, la care a fost prezent şi Dan Ursuleanu.

1985

A patra ediţie a festivalului SF naţional, la Plovdiv. A doua ediţie a Zilelor Efremov la Sofia.

1986

A treia ediţie a Zilelor Efremov la Sofia. Conferinţa autorilor de SF. Premiera filmului SF, „Cea mai bună apărare” a fanului Val Todorov. La Plovdiv se organizează „Vacanţa de mai”. Atanas Slavov şi Nenko Seimenliiski participă la Euroconul de la Zagreb iar Ivailo Runev la Hungarocon (Budapesta). Viitorologul rus Evghenii Brandis vizitează Sofia.

1987

A patra ediţie a Zilelor Efremov organizate la Sofia. La Pazargik are loc prima conferinţă „Omul din lumea viitorului”. Liubomir Nikolov este laureat la Euroconul de la Montpellier, Franţa pentru romanul „ Formă terestră în vîntul de vară”. Fanzinul „Instant Star” al fanilor SF din localitatea Obrocişte de lîngă Varna.

1988

A cincea ediţie a Festivalului SF naţional, la Plovdiv. Prezentarea filmului „Odiseea 2388” în regia lui C.Nedialkov. Zilele „Neohron” la Plovdiv. A cincea ediţie a Zilelor Efremov la Sofia, care a lansat conceptul unei reviste internaţionale de limbă engleză pentru anticipaţiile slave („Orphia”). Prima ediţie a festivalului Neohron la Plovdiv. Noi cluburi : „Ray Bradbury” la Sliven, „Stalker”, „Helios” la Vraţa, „Viitorul” la Dimitrovgrad, „Ferghana” la Haskovo, „Fantasy” la Kargiali, „Natură, minte, om” la Isperih şi „Android” în satul Skaliţa ! Atanas Slavov participă la Euroconul de la Budapesta unde pictorul Ştefan Lefterov primeşte premiul european pentru cel mai bun artist.

1989

La Plovdiv are loc a doua ediţie a festivalului Neohron la care participă scriitorii ruşi Igor Rosohovaţki, Al.Şterbakov, A.Balabuha. Aleksandăr Karapanchev participă la festivalul Aelita. Se înfiinţează clubul GeoRGE Lucas din Svilengrad. În octombrie 1989, în Bulgaria existau 80 de cluburi avînd peste 3000 de membri activi.

1990

Burgas este gazda Festivalului Orfikon la care au participat Ion Ilie Iosif din România, Jean Pierre Moumon din Franţa, Vladimir Mihailov din Rusia. Grupul fanilor bulgar condus de Atanas Slavov participă la Eurocon-ul de la Haga. O delegaţie de şapte persoane participă la festivalul Aelita. Fanzinului „Orphia” i s-a decernat Premiul Karel. Ivailo Runev publică în Locus un articol despre SF-ul bulgar.

1991

Începutul dezagregării fandomului bulgar : lipsă de resurse, dispersarea membrilor cluburilor, dispariţia cluburilor. A fost fondată editura Orphee de către Ivailo Runev. Val Todorov a fost premiat la Eurocon-ul de la Cracovia.

1992

Se înfiinţează editurile Prima literă şi Quasar.

1993

Sofcon este o tentativă de a resuscita tradiţia convenţiilor SF, care se bazează pe iniţiativa editurilor Argus, Bard şi Ofir . Doi fani bulgari participă la festivalul Aelita. Se editează cu fonduri proprii fanzinul „Terra Fantastica”.

1994

O delegaţie de 24 de fani bulgari participă la Eurocon-ul de la Timişoara. Sînt premiaţi Dimităr Iankov, Hristo Poştakov şi post-mortem Ivailo Runev.

1995-1996

Criză economică teribilă în Bulgaria, majoritatea populaţiei trăieşte sub pragul sărăciei, peste un milion de oameni emigrează. Fandomul pare că a dispărut. Cu toate acestea există iniţiative : se înfiinţează editura Kamelia Publishing, în 1995 are loc a doua ediţie a convenţiei Sofcon, se înfiinţează Clubul de Fantasy în Kardjali.

1997 – 1999

Se înfiinţează clubul SF&F Uibrobia în oraşul Stara Zagora şi clubul SF Fantastika în Kardjali de către scriitorul Nikola Kesarovski. Apar două numere ale fanzinului Terra Fantastica.

2000

Renaşterea fandomului bulgar. Convenţia naţională Bulgacon 2000 organizată în oraşul Sandanski. La Eurocon (Gdansk, Polonia) sînt premiaţi Emanuel Ikonomov şi Nikolai Todorov. Primul număr al fanzinului „Fenternet”. Apare fanzinul electronic „Shadowdance”. La Varna, Veneţian Todorov începe publicare fanzinului „Fiction&Fantasy”.

2001

Convenţia naţională Bulgacon 2001 din nou în Sandanski. Primul festival dedicat fantasticului şi fabulosului în folclorul şi mitologia bulgară la Stara Zagora. Editurile Quasar şi Argus organizează concursuri de proză SF&F.

2002 Perperikon, organizat în oraşul Kardjali. Se înfiinţează clubul de Fantasy&Horror Conan şi asociaţia Zemlemoria la Varna. La Eurocon (Chotebor, Cehia) au fost premiaţi Iuri Ilkov, Aleksandăr Karapancev şi fanzinul „Terra Fantastica”.

2003

Bulgacon 2003 organizat în oraşul Pazardjik. La Varna are loc Festivalul Aqvalonia, la Stara Zagora, „Monsters”. La Eurocon (Turku, Finlanda) sînt premiaţi Ivan Krumov, editura Quasar şi fanzinul Fanternet. Editura Argus publică în limba rusă „Bulgaria fantastică”, bibliografia SF-ului bulgar de Evgheni Haritonov.

2004

Eurocon 27 (Plovdiv, Bulgaria). Participă Robert Sheckley, Ian Watson, Andrzej Sapkowski, Roberto Quaglia. Atanas Slavov şi Ivan Popov sînt premiaţi. Se organizează Aqvalonia şi Sofcon. Apare fanzinul „Lumini printre umbre” în oraşul Kazanlîk.

2005

Aqvalonia şi Sofcon. Se înfiinţează Şcoala de Traduceri Fantastice (FPSH).

2006

Aqvalonia şi Bulgacon. La Eurocon (Kiev, Ucraina), premiu de încurajare pentru Angelina Ilieva (pseudonim literar Johan Vladimir). Prima ediţie a webzinului Starlighter.

2007

La Stara Zagora are loc Festivalul „Monsters”. Premiu de încurajare pentru Petăr Kopanov la Eurocon 2007 (Copenhaga, Danemarca).

2008 – 2010

Festivalul „Golden Khan” şi Bulgacon 2010, la Balcic în septembrie. La Eurocon 2008, premiul pentru cel mai bun traducător pentru Liubomir Nikolov, cea mai bună editură InfoDar, premiu de încurajare Gheorghi Karadjov, la Eurocon 2009 (Fiuggi, Italia), premiu acordat fanzinului „Lumini printre umbre”, Eurocon 2010 (Cieszyn, Polonia) premiu de încurajare acordat lui Adrian Lazarovski.

Cristian Tamaş

x Shield Logo
This Site Is Protected By
The Shield →