(A Statistical Study of Locus Online’s “Notable Books”)

Dacă aţi parcurs vreodată cu privirea nesfârşitele rafturi cu cărţile scrise de Robert Jordan, cu siguranţă că v-aţi întrebat când anume fantasy-ul va îneca definitiv librăriile. Pe de altă parte, dacă sunteţi un fan Jordan sau Le Guin, aţi fost probabil îngrijorat de invazia volumelor de space opera scrise de Peter F. Hamilton, Alistair Reynolds sau de Iain M. Banks.

Există oare vreun fundament pentru această nelinişte? Ce se întâmplă, de fapt, cu demografia subgenurilor literare?  Vom avea parte, în fiecare an, de serii fără de sfârşit care reciclează aceleaşi idei de la începutul lor? Interesul pentru genul ficţiunii speculative, în ansamblu, este în creştere sau în descreştere?

Voi încerca, în cele ce urmează, să răspund acestor întrebări precum şi altora înrudite, atât de obiectiv pe cât este de posibil. Am ales ca punct de pornire pentru acest studiu baza de date cu “titluri remarcabile” a site-ului Locus Online datorită numărului relativ mare de înregistrări comparativ cu alte periodice dar şi datorită faptului că titlurile nu sunt pre-categorisite. Listele conţin imagini ale copertelor precum şi scurte descrieri ale cărţilor plus eventuale link-uri către site-urile autorilor sau ale editorilor şi, nu în ultimul rând, citate din alte recenzii. Oricum, recenziile ignoră reeditările care, indiscutabil, influenţează piaţa titlurilor noi.

Cel mai vechi sumar cu “titluri remarcabile” de pe site-ul Locus este din luna mai 1998. Criteriile actuale de selecţie sunt foarte relaxate, în sensul că orice carte tipărită şi care se găseşte de vânzare poate fi inclusă în liste atâta vreme cât Locus Online primeşte o copie prin e-mail a acesteia. În orice caz, în trecut este posibil ca regulile de includere să fi fost altele. Acest “liberalism” în selecţie constituie încă un argument pentru care listele Locus reprezintă cea mai bună sursă de informaţie brută exceptând compilarea tuturor cărţilor apărute oriunde. O sarcină copleşitoare având în vedere micile edituri, tipografii sau apariţiile în regia autorului şi care, în ultimii ani, au căpătat o pondere însemnată. Mai mult de atât, listele Locus Online se pare că au un efect deloc neglijabil asupra pieţei datorită popularităţii revistei si a site-ului ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, aceste liste dau o referinţă exactă asupra cărţilor care au cele mai mari şanse să ajungă la cititori şi să aibă un impact semnificativ asupra acestora.

Sunt definite optsprezece categorii de cărţi. Primele douăsprezece categorii se referă la trei subgenuri: science-fiction (hard SF, space opera, alternative history, diferite subgenuri punk, SF social), fantasy şi horror, fiecare subgen fiind împărţit în patru tipuri de publicaţii: romane de sine stătătoare, serii (incluzând şi prequelurile dar şi romanele paralele), colecţii şi antologii. Primul roman dintr-o serie este inclus în categoria romanelor de sine stătătoare. Publicarea a două sau mai multe romane de acelaşi autor şi cu subiect comun este considerată ca fiind parte dintr-o serie.

Au fost definite categorii separate pentru:

– scenarii de film şi pentru televiziune, filme, emisiuni TV,  novelizări de jocuri.

– non-ficţiune: eseuri, recenzii, interviuri de talia unui volum, biografii sau autobiografii.

– lucrări fără apartenenţă la vreun gen dar incluse în liste datorită notorietăţii autorului.

– albume de artă grafică, benzi desenate, manuale sau ghiduri pentru dispozitive sau lumi ficţionale.

– poezie.

Un număr de cărţi nu au putut fi clasificate. De regulă, acestea sunt culegeri de proze sau antologii eclectice, neomogene.

Rezultatele sunt sumarizate în tabelul 1 si redate grafic în figura 1. Am selectat trei perioade de câte un an din ultimul deceniu. Două dintre ele încep la mijlocul anului datorită lipsei de date de pe site.

Subgenul Fantasy câştigă din ce în ce mai multă atenţie în decursul timpului. Figura 2 demonstrează că acest subgen a dominat listele în anul 2007. Cărţile de horror, poezie sau non-ficţiune par a urma aceeaşi tendinţă, în vreme ce cărţile non-ficţiune au un recul, poate şi din pricina faptului că “ghetoizarea” acestor subgenuri duce la o şi mai mare închidere “în sine” a lor. Spre exemplu există tendinţa autorilor de ficţiune speculativă de a rămâne prizonieri între zidurile acestui gen. Proporţia de colecţii, culegeri şi antologii pare a se reduce, ceea ce are ca rezultat scăderea cantitativă a genului scurt.

Cât de semnificative sunt aceste tendinţe? Având doar trei eşantioane nu putem să furnizăm un răspuns riguros, excepţie făcând categoriile majore, care au suficiente titluri pentru a face o analiză cât mai exactă. O aproximare lineară a punctelor din Figura 1 ne furnizează rata de creştere a numărului de titluri incluse în listele Locus Online, mediate pe întreaga perioadă. De exemplu, pentru SF avem 11,5±0,9 cărţi pe an. Altfel spus, numărul cărţilor recenzate a crescut în medie cu 11-12 în fiecare an între 1998 şi 2007. Această rată este de 26,9±7,7 pentru fantasy, de 3,1±0,7 pentru horror, iar pentru celelalte categorii 4,1±1,0 (toate aceste cifre reprezintă numărul de cărţi pe an). Marjele de incertitudine  sunt erori normale de linearizare. Marja de eroare mai mare la fantasy este generată de faptul că genul a suferit o inflaţie puternică în ultimul timp şi modelul linear nu este cel mai potrivit în acest caz. Fantasy-ul este deasupra SF-ului cu o medie de aproximativ 15 cărţi pe an. Probabilitatea ca această creştere să se datoreze hazardului este extrem de mică – de circa 1 la 1010. Prin urmare ne confruntăm, cel mai probabil, cu o tendinţă statistică deloc întâmplătoare.

Reiese că, într-adevăr, există o invazie de serii. Totuşi, acest rezultat nu este tot atât de evident precum cel precedent – Figura 3 sugerează că proporţia de serii incluse pe listele Locus Online rămâne aproape constantă după perioada 2001-2002. Cu alte cuvinte, modificările se încadrează în plaja aşteptată de variaţii întâmplătoare, figurată prin punctele cu bare de eroare.

Oricum, în zilele noastre continuările dintr-o serie nu ajung automat să fie recenzate. Continuările dintr-o serie care sunt totuşi recenzate, fac parte, în medie, dintre continuările târzii ale seriei respective.

Pe listele Locus Online se regăsesc, deopotrivă, edituri mari alături de edituri mici, permiţând astfel şi promovarea literaturii experimentale sau de nişă. Iată o listă,  incompletă, a numerelor de volume împărţite pe edituri: Tor—210 volume, Harper—92, Ace—69, Ballantine Del Rey—67, Bantam—64, DAW—55, Baen—46, Roc—39, Gollancz (Marea Britanie)—34, Avon—30, Eos—28, Warner—24, Simon & Schuster—21, St. Martin’s/Thomas Dunne Books—20, Penguin—16, Harcourt—12, Juno—11, SFBC—11, Doubleday—10, Macmillan—9, Orbit—9, Knopf—8, Tachyon—8, Scholastic—7, Bloomsbury—6, Solaris—6, Small Beer Press—6, Putnam—6, Pocket Books—4, Hodder & Stoughton (Marea Britanie)—3, 1st Books Library—2.

Câteva precizări. În primul rând acestea sunt statistici ale cărţilor listate pe Locus Online, nicidecum ale tuturor cărţilor. Există un subiectivism inevitabil în clasificările genurilor. Tendinţele prezentate aici pot fi  influenţate de anumite procese de pre-selecţie. De exemplu, dacă acum zece ani editorii nu considerau importantă prezentarea continuărilor, politica lor a devenit mai agresivă în condiţiile unei pieţe din ce în ce mai înguste precum şi a creşterii concurenţei. Eşantioanele sunt dominate de către editurile din Statele Unite, cu foarte puţine exemple din Marea Britanie, Canada şi Australia, acestea din urmă aparţinând unor autori care câştigaseră deja o anumită popularitate în SUA.

Cititorul poate găsi explicaţii detaliate despre mijloacele de analiză statistică folosite în acest studiu în lucrarea Data Reduction and Error Analysis for Physical Sciences a lui Philip R. Bevington. De asemenea, explicaţii pentru publicul larg pot fi găsite şi pe Wikipedia.

Acest studiu nu încearcă să interpreteze tendinţele actuale ci doar să le evidenţieze. Ultimul cuvânt aparţine cititorului care va aprecia o carte pe banii şi pe timpul său.

Copyright © 2009 Valentin Ivanov

Tabelul 1

Numărul de cărţi pe an recenzate de Locus Online pentru fiecare dintre cele optsprezece categorii menţionate în text. Ultima coloană cupinde numărul total de cărţi din fiecare categorie pentu toate perioadele luate în calcul. Este oferit, de asemenea şi numărul total pentru SF, Fantasy şi Horror (rândurile marcate cu 1-4, 5-8, 9-12).

# Subgen Ma 1998-Apr 1999 Ma 2001-Apr 2002 Ian 2007-Dec 2007 Total
1 SF roman de sine stătător 72 73 100 245
2 SF roman din serie 20 59 85 164
3 SF colecţie de povestiri 16 14 18 48
4 SF antologie 29 19 25 73
1-4 SF total 137 165 228 530
5 Fantasy roman de sine stătător 30 35 111 176
6 Fantasy roman din serie 21 43 143 207
7 Fantasy colecţie de povestiri 6 5 8 19
8 Fantasy antologie 13 10 14 37
5-8 Fantasy total 70 93 276 439
9 Horror roman de sine stătător 4 10 18 32
10 Horror roman din serie 1 4 6 11
11 Horror colecţie de povestiri 0 2 5 7
12 Horror antologie 1 5 3 9
9-12 Horror total 6 21 32 59
13 Scenarii, novelizări 6 2 4 12
14 Non-ficţiune 5 15 23 43
15 Associated non-speculative-fiction 15 9 11 35
16 Albume, manuale ficţionale şi ghiduri pentru lumi şi dispozitive ficţionale 3 11 8 22
17 Poezie 1 2 9 12
18 Neclasificate 12 8 19 39
Toate categoriile total 255 326 610 1191

Figura 1

Evoluţia romanelor de sine stătătoare, a continuărilor, a antologiilor şi a colecţiilor de SF (în partea de sus), Fantasy (la mijloc), Horror (în partea de jos). Pentru comparaţie, evoluţia numărului total de cărţi care nu intră în niciuna dintre aceste trei categorii este reprezentată în partea de sus a figurii. Notă: Scara axei verticale diferă între cele trei figuri.

clip_image002

Figura 2

Evoluţia pe genuri (SF, Fantasy, Horor) a numărului de cărţi recenzate de Locus Online precum şi a cărşilor care nu intră în cele trei categorii, denumite aici “altele” (others). Barele de eroare arată devierea standard ±1 sigma care defineşte intervalul de încredere.  Liniile punctate reprezintă aproximările lineare ale datelor.

clip_image003

Figura 3

Proporţia continuărilor pe an şi pe gen (SF, Fantasy, Horror) şi recenzate de Locus Online. Barele de eroare au aceeaşi semnificaţie ca şi în Figura 2.

clip_image004

Traducere şi adaptare: Rudi Kvala

Studiu publicat cu acordul autorului. Mai multe despre Valentin D. Ivanov puteţi afla de pe Wikipedia sau de pe pagina personală a autorului.